Semne si simptome digestive - Durerea abdominala
Perceperea durerii este legata in mod nemijlocit de o excitatie de tip particular a receptorilor specializati. Natura stimulilor si a receptorilor implicati in durerea somatica este bine cunoscuta. In cazul abdomenului, regiunile dotate cu sensibilitate de acest fel sunt structurile parietale inclusiv peritoneul parietal. Integrarea senzatiilor se face parte in talamus (caracterul durere in general), parte in scoarta ariei din jurul scizurii centrale (localizarea si intensitatea durerii).
Durerea viscerala se caracterizeaza din punct de vedere fiziopatologic prin natura speciala a impulsurilor care o produc si prin caile particulare prin care se realizeaza transmisia lor. Multa vreme s-a crezut ca viscerele ar fi lipsite de sensibilitate. Si intr-adevar, chirurgii au observat de multa vreme ca excitanti care in mod obisnuit produc durere in aria de sensibilitate somatica (intepare, taiere, cauterizare), ramane fara raspuns durereos in aria viscerala. Explicatia rezida in natura speciala a impulsurilor capabile sa excite interoceptorii viscerali. Se admite ca interoceptorii viscerali sunt sensibili la excitatii conditionate fie de contractia spastica a musculaturii netede, fie de distensia dincolo de limite a unui organ. Caile de transmitere ale acestor impulsuri depind de sistemul nervos vegetativ si sunt: fibrele viscerale aferente, ramura comuncata alba, ganglionul spinal, cornul posterior al maduvei.
Din punct de vedere clinic, durerea viscerala este destul de imprecisa, difuz localizata si corespunde in general sediului anatomic al viscerului interesat. Atunci cand excitantul care a produs-o este deosebit de puternic, ea imbraca denumirea de colica si este descrisa de bolnav sub forma de crampa, sfasiere, torsiune etc. In aceste cazuri, durerea este mare, mai precis localizata si iradiaza fiind perceputa intr-un teritoriu exteroceptiv din cunoscutele zone ale lui Head si Zaharin.
Localizarea durerii corespunde in mare pozitiei anatomice a viscerului afectat.
Iradierea, alaturi de localizare caracterizeaza foarte bine un anumit tip de durere. Spre exemplu iradierea clasiva a durerii din hipocondrul drept in colica biliara spre spate si in umarul drept sau a celei din regiunea lombara in colica reno-ureterala de-a lungul ureterului sau nervilor abdomino-genitali spre organele genitale externe. De mentionat ca uneori durerea poate sa fie putin intensa sau chiar sa lipseasca la sediul obisnuit si se poate manifesta preponderent in zonele de iradiere caracteristica.
Intensitatea durerii abdominale este diferit apreciata de bolnav in functie de o sensibilitate psihologica individuala fata de durere in general. Ea poate fi: moderata, intensa sau insuportabila. Durerile mari sau insuportabile intalnite de exemplu in colica reno-ureterala sau colica biliara fac ca bolnavul sa fie agitat, nelinistit si sa adopte diferite pozitii antalgice.
Caracterul durerii poate fi descris de bolnavi ca si colica, arsura, intepatura, "lovitura de pumnal", torsiune, distensie, durere terebranta etc.
Conditiile de aparitie sau intensificare ale durerii au o importanta deosebita. Se va cauta sa se precizeze daca durerile au sau au avut raport cu alimentatia in general (ulcer) sau cu felul alimentatiei (abuz de grasimi la declansarea unei colici biliare), cu mictiunea, defecatia (recto-sigmoidite), pozitia bolnavului (periviscerite) sau cu alte imprejurari mai putin obisnuite (debutul colicii reno-ureterale dupa trepidatii).
Conditii de diminuare sau disparitie. Se va preciza in ce conditii durerea diminua sau dispare: la alimentatie, sau alcaline (ulcerul duodenal), la antispastice sau caldura (colica biliara), la presiune (colica saturnina) etc.
Localizarea durerii abdominale in functie de cauza care o produce
* Localizare difuza: peritonite acute primitive sau secundare perforatiilor de organ, peritonite cronice, enterocolite acute, intoxicatii, ocluzie intestinala.
* In epigastru: ulcer gastric si duodenal, neoplasm gastric, stenoza pilorica, hernie hiatala, colecistita acuta si cronica, litiaza si diskineziile biliare, colica biliara, hepatomegalia de staza, pancreatita acuta si cronica.
* In hipocondrul drept: hepatite acute si cronice, abces hepatic, hepatomegalia de staza, cancerul hepatic, colecistite acute si cronice, abcesul subfrenic, ulcerul duodenal, apendicita, pielita, litiaza renala dreapta.
* In hipocondrul stang: abcesul si infarctul splenic, ulcerul micii curburi a stomacului, aerogastria, abcesul subfrenic, pielita, litiaza renala stanga.
* Regiunea ombilicala: ulcerul peptic, pancreatita acuta si cronica, enterocolite acute, scleroza vaselor mezenterice sau a aortei abdominale, anevrismul aortei abdominale.
* Pe flancuri: colite, colica reno-ureterala.
* In hipogastru: cistite acute si cronice, litiaza vezicii urinare, cancerul si tuberculoza vezicii urinare, metroanexite, cancerul uterin.
* In fosa iliaca dreapta: apendicita, tiflita, peritiflita, litiaza ureterala dreapta, anexita dreapta, chistul ovarian torsionat, sarcina extrauterina.
* In fosa iliaca stanga: sigmoidite, perisigmoidite, dizenterie, litiaza renala stanga, anexita stanga, chistul ovarian torsionat, sarcina extrauterina.
Durerea abdominala poate fi insotita de simptome care interpretate unitar arunca o lumina asupra naturii si cauzei care a determinat-o. Spre exemplu, colica biliara se insoteste de greturi, varsaturi bilioase, febra moderata si uneori icter sau numai emisie pasagera de urina mai inchisa la culoare. In enterocolite, durerea e insotita de diaree, in criza gastrica tabetica de varsaturi incoercibile etc.
