Adrian Păunescu -------------------------------------------------------------------------------- Repetabila povară
Cine are părinţi, pe păm?nt nu ?n g?nd Mai aude şi-n somn ochii lumii pl?ng?nd Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi, Astăzi ?mbătr?nind ne e dor de părinţi.
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc De at?ţia copii şi de-at?t nenoroc Nişte cruci, ?ncă vii, respir?nd tot mai greu, Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.
Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei, Care ştiu dureros ce e suta de lei. De sunt tineri sau nu, după actele lor, Nu contează deloc, ei albiră de dor Să le fie copilul c-o treaptă mai domn, C?tă muncă ?n plus, şi ce chin, c?t nesomn!
Chiar acuma, c?nd scriu, ca şi c?nd aş urla, Eu ?i ştiu şi ?i simt, pătimind undeva. Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptăm?ni Fii bătr?ni ce suntem, cu părinţii bătr?ni Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor, Dacă nu au murit trişti ?n casele lor... ?ntre ei şi copii e-o prăsilă de c?ini, Şi e umbra de plumb a preazilnicei p?ini.
Cine are părinţi, pe păm?nt nu ?n g?nd, Mai aude şi-n somn ochii lumii pl?ng?nd. Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.
Ochii lumii pl?ng?nd, lacrimi multe s-au pl?ns ?nsă pentru potop, ?ncă nu-i de ajuns. Mai avem noi părinţi? Mai au d?nşii copii? Pe păm?ntul de cruci, numai om să nu fii,
Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat, ?ntr-un biet orăşel, ?ntr-o zare de sat, Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi, Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.
Cine are părinţi, ?ncă nu e pierdut, Cine are părinţi are ?ncă trecut. Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus p?nă-aci, Unde-avem şi noi ?nsine ai noştri copii. Enervanţi pot părea, c?nd n-ai ce să-i mai rogi, Şi ?n genere sunt şi niţel pisălogi. Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici, Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici, Cocoşaţi, coc?rjaţi, ?ntr-un ritm infernal, Te ?ntreabă de ştii pe vre-un şef de spital. Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot, Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot? Că povară ?i simţi şi ei ştiu că-i aşa Şi se uită la tine ca şi c?nd te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus Pe conştiinţă povara acestui apus Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer, Se vor ?mputina cei ce n-au şi ne cer. Iar c?nd vom ?ncepe şi noi a simţi Că povară suntem, pentru-ai noştri copii, Şi abia ?ntr-un trist şi departe t?rziu, C?nd vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu, Vom pricepe de ce fiii uită cur?nd, Şi nu văd nici un ochi de pe lume pl?ng?nd, Şi de ce ?ncă nu e potop pe cuprins, Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins, Deşi lumea ?n care părinţi am ajuns De-o vecie-i mereu zguduită de pl?ns.
si mie imi place mult aceasta poezie mai ales recitata de Florin Piersic...intotdeauna imi dau lacrimile
sincer mie imi dau lacrimile si cand o citesc mai ales ca ma gandesc cu drag la parintii mei...
versurile acestei piese ma cutremura, dar in acelasi timp imi sunt dragi, imi dau seama cat de mult imi iubesc parintii si as vrea sa fie mereu langa mine...
Ultima oara a fost editat de maryahs (2008-12-04 02:03:41)
Et si tu n'existais pas, Dis-moi pourquoi j'existerais. Pour tra?ner dans un monde sans toi, Sans espoir et sans regrets.
Et si tu n'existais pas, J'essaierais d'inventer l'amour, Comme un peintre qui voit sous ses doigts Na?tre les couleurs du jour. Et qui n'en revient pas.
Et si tu n'existais pas, Dis-moi pour qui j'existerais. Des passantes endormies dans mes bras Que je n'aimerais jamais. Et si tu n'existais pas, Je ne serais qu'un point de plus Dans ce monde qui vient et qui va, Je me sentirais perdu, J'aurais besoin de toi.
Et si tu n'existais pas, Dis-moi comment j'existerais. Je pourrais faire semblant d'?tre moi, Mais je ne serais pas vrai.
Et si tu n'existais pas, Je crois que je l'aurais trouv?, Le secret de la vie, le pourquoi, Simplement pour te cr?er Et pour te regarder.
Dacă tu n-ai exista, La ce bun să exist eu. Să mă t?răsc ?ntr-o lume fără tine Fără speranţe, fără regrete.
Dacă tu n-ai exista, Aş ?ncerca să inventez iubirea, Ca un pictor din ale cărui degete Se nasc culorile zilei Şi-l lasă buimăcit.
Dacă tu n-ai exista, Spune-mi cui să exist eu. Umbre trecătoare ?n braţele mele Pe care nu le voi iubi vreodată. Dacă tu n-ai exista, N-aş fi dec?t un punct ?n plus ?n v?nzoleala acestei lumi M-aş simţi pierdut Şi aş avea nevoie de tine.
Dacă tu n-ai exista, Spune-mi, cum să exist eu. M-aş putea preface că exist Dar nu aş fi aievea.
Dacă tu n-ai exista, Cred c-aş fi descoperit Secretul vieţii, misterul ei, Numai pentru a te crea Numai pentru a te privi.
Mereu cersim vietii ani multi, asa-n nestire Ne razvratim, ne pl?ngem de periciunea noastra, Si ?nca nu-ntelegem ca fara de iubire Se vestejeste Timpul ?n noi ca floarea-n glastra.
Frumoaso, ti-s ochii-asa de negri incat seara cand stau culcat cu capu-n poala ta imi pare, ca ochii tai, adancii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vai si peste munti si peste sesuri, acoperind pamantul c-o mare de-ntuneric. Asa-s de negri ochii tai lumina mea. (Blaga)
Everything will be ok in the end. If it's not ok, it's not the end.
I can't believe I'm standing here Been waiting for so many years and Today I found the queen to reign my heart. You changed my life so patiently And turned it into something good and real I feel just like I felt in all my dreams. There are questions hard to answer, can't you see...
Baby, tell me how can I tell you That I love you more than life? Show me how can I show you That I'm blinded by your light. When you touch me, I can touch you To find out the dream is true. I love to be loved by you.
You're looking kind a scared right now, You're waiting for the wedding vows. But I don't know if my tongue's able to talk Your beauty is just blinding me, Like sunbeams on a summer stream And I gotta close my eyes to protect me. Can you take my hand and lead me from here please?
Yeah, yeah
Baby, tell me how can I tell you That I love you more than life? Show me how can I show you That I'm blinded by your light. When you touch me I can touch you To find out the dream is true. I love to be loved I need to be loved I love to be loved by you.
I know they're gonna say Our love's not strong enough to last forever. And I know they're gonna say that we'll give up Because of heavy weather. But how can they understand That our love is just heaven-sent, We keep on going on and on Cause this is where we both belong.
Baby, tell me how can I tell you That I love you more than life? Show me how can I show you That I'm blinded by your light. When you touch me I can touch you To find out the dream ?s true I love to be loved - I need, yes I need to be loved - I love to be loved by you.
Yes, I love to be loved by you.
si in romana Nu pot sa cred ca stau chiar aici Astept de asa multi ani si Azi am gasit regina care`mi stapaneste inima Incet, mi`ai schimbat viata Si ai transformat`o in ceva bun si real Ma simt de parca am cazut in propriile vise Sunt intrebari grele de raspuns Nu vezi...
Refren: Iubito, spune`mi cum pot sa`ti spun Ca te iubesc mai mult ca viata Arata`mi cum pot sa`ti arat Ca sunt orbit de lumina ta Cand ma atingi si eu te ating Ca sa aflu ca visul e real Iubesc sa fiu iubit de tine...
Arati umpic speriata acum Astepti juramintele de casatorie Dar nu stiu daca limba mea poate sa vorbeasca Frumusetea ta pur si simplu ma orbeste Ca razele de soare vara si Trebuie sa inchid ochii ca sa ma protejez Poti sa imi dai mana si sa ma calauzesti De aici, te rog, yeah... yeah
Refren: Iubito, spune`mi cum pot sa`ti spun Ca te iubesc mai mult ca viata Arata`mi cum pot sa`ti arat Ca sunt orbit de lumina ta Cand ma atingi si eu te ating Ca sa aflu ca visul e real Iubesc sa fiu iubit, am nevoie sa fiu iubit Iubesc sa fiu iubit de tine...
Stiu ca vor spune ca dragostea noastra nu e suficient de puternica sa reziste pentru totdeauna Si stiu ca vor spune ca ne vom da batuti datorita vremii rele Dar cum pot ei intelege ca iubirea noastra e trimisa din rai Continuam pentru ca acolo apartinem amandoi...
Refren: Iubito, spune`mi cum pot sa`ti spun Ca te iubesc mai mult ca viata Arata`mi cum pot sa`ti arat Ca sunt orbit de lumina ta Cand ma atingi si eu te ating Ca sa aflu ca visul e real Iubesc sa fiu iubit, am nevoie, da, am nevoie sa fiu iubit Iubesc sa fiu iubit de tine...
Da, iubesc sa fiu iubit de t?ne...
Indragostita de bebe Razvan si de tatic de bebe Razvan ♥ 2 ani+ ♥ No matter how you feel. Get up, dress up, show up, and NEVER give up
Imi aduc aminte, de-o poveste veche Cu iubirea noastra, mai stii cum a fost? Hai, intinde-mi mana sa fim iar pereche Departarea asta nu mai are rost.
Refren: Intre doua zile nu-i decat o noapte Orologiul bate miezul noptii rar Te visez frumoasa, trista si departe Unde sa te caut sa te gasesc iar? Si de-ar fi, cand va fi iar duminica-ntr-o zi Tu sa te gandesti la mine Nopti la rand port in gand, chipul tau si ora cand Am sa ma intorc la tine.
Ochii tai mi-acopar de departe steaua Cand in ei mai caut singur adapost Infiora noaptea ratacind perdeaua Trec la rand duminici fara nici un rost. Gandul meu intoarce amintiri uitate Hai inspre duminici sa plecam in doi Va veni si ziua cea dintai din toate Inventata parca numai pentru no?.
Definitia unui strigat Ti-as spune ceva, despre noi, despre zapada de-afara, despre dragostea mea. Ti-as spune ceva, orice, numai sa nu creasca iarba tacerii intre noi. Ti-as spune ceva, ce-ai stiut, sau ce stiu, dar a-nceput sa creasca iarba tacerii intre noi si s-au ratacit sunetele din cuvantul tarziu. Octavian Paler
Adevarata dragostea prefera soapta
?Exista un risc al vorbelor frumoase. Sa ne obisnuim cu ele si sa le repetam din rutina. In loc sa iubim, ne declaram iubirea. Iar acest risc este si mai grav cand totul decade in retorica de circumstanta. Nu cred in cei care isi vocifereaza dragostea pe toate raspantiile. Poate ma insel, dar am fost totdeauna convins ca adevarata dragoste te strange de gat, nu te impinge la triade. Ea prefera soapta si uneori chiar tacerea, iar daca e nevoita sa iasa in scena, sub reflectoare, se simte stingherita. Nu pentru ca nu i-ar placea sarbatoarea, ci pentru ca se teme sa nu para teatrala. Fireste, stiu ca o dragoste trebuie totusi marturisita din cand in cand. Nu neaparat pentru altii, ci pentru bucuria de a o marturisi? O.P
Ultima oara a fost editat de adina15 (2010-11-26 17:01:55)
Da-mi Doamne puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba, Curajul de a schimba ceea ce-mi sta in putere Si intelepciunea de a face diferenta dintre ele......
De ce-n aprinse dimineţi de vară mă simt un picur de dumnezeire pe păm?nt şi-ngenuchez ?n faţa mea ca-n faţa unui idol? De ce-ntr-o mare de lumină mi se-neacă eul ca para unei facle ?n văpaia zilei?
De ce ?n nopţi ad?nci de iarnă, c?nd sori ?ndepărtaţi s-aprind pe cer şi ochi de lupi prădalnici pe păm?nt, un glas ?mi strigă ascuţit din ?ntuneric, că dracul nicăiri nu r?de mai acasă ca-n pieptul meu?
Pe semne - ?nvrăjbiţi de-o veşnicie Dumnezeu şi cu Satana au ?nţeles că e mai mare fiecare dacă-şi ?ntind de pace m?na. Şi s-au ?mpăcat ?n mine: ?mpreună picuratu-mi-au ?n suflet credinţa şi iubirea şi-ndoiala şi minciuna.
Ia seama, femeie, te iubesc infernal te doresc cum calugarul ivirile sfinte dar atentie, principesa de stal, ia aminte
nu-mi cere supunere oarba si nici nu-ti fa giuvaier la dest inainte nici-un ham n-a-ncaput pe crestetul meu ia aminte
tu, care gemi in fierbinti zvarcoliri si-apoi blanda ramai, nefiresc de cuminte iti apartin ca vreau eu, ia aminte
un miliard de comori am in inima mea "la inceput a fost cuvantul"- eu sunt miliardar de cuvinte pot sa-ti daruiesc cea mai inalta statuie de aur dar nici un gram din metalul libertatii mele ia aminte!
The wise man said just find your place In the eye of the storm Seek the roses along the way Just beware of the thorns.
Ascultă, priveşte şi taci!... Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Priveşte, să-nveţi să clădeşti. Şi taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, priveşte şi taci!
C?nd simţi că păcatul te paşte Şi glasul Sirenei te fură, Tu pune-ţi lacăt la gură Şi-mploră doar sfintele moaşte - C?nd simţi că păcatul te paşte!...
C?nd simţi că duşmanul te-nvinge, Smulg?ndu-ţi din suflet credinţa, Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa Şi candela minţii nu-ţi stinge - C?nd simţi că duşmanul te-nvinge!
C?nd braţele-ncep să te doară, De teamă să nu-mbătr?neşti, Răm?i tot cel care eşti - Aceeaşi piatră de moară - C?nd braţele-ncep să te doară!...
Iar c?nd, cu ochii spre cer, Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci, Ascultă, priveşte şi taci!... Din braţe fă-ţi aripi de fier Şi zboară cu ele spre cer!...
"Nu stii, ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?"