Omagii... :(-56

condoleante wild

Wild, imi pare sincer rau
Cu siguranta mama ta era foarte mandra de tine, si asa cum te stim, o vei face in continuare mandra.

Multumesc. Stiu ca o sa fie bine... adica, sunt chiar ok...doar ca imi lipseste atat de mult. Adica, sunt atatea lucruri pe care le faceam impreuna si acum nu mai e aici, si cu tata lucrurile nu merg chiar roz... si imi amintesc cat de bine era totul pana acum 2 saptamani si efectiv imi vine sa ma dau cu capul de pereti de frustrare ca nu am putut face ceva sa impiedic asta.

Aveam ce sa fac... puteam s-o duc la spital mai devreme, ca in cati ani a avut ea dureri abdominale... puteam s-o duc de n ori. Si nu am facut asta pentru ca nu vroia ea. Si cand am dus-o a fost prea tarziu. Iar tata... neah, n-are el nimic important. Si-a revenit din soc. Acum doar are pretentia ca eu sa o inlocuiesc pe mama si sa am grija de el, de casa, sa gatesc, sa spal,etc si sa ma ocup de scoala. Lucru care mi-e imposibil. In ritmul asta, numar zilele pana anul viitor ca sa zbor de aici.

Dar nu a trecut peste moment.. nu am zis asta. Am spus doar ca a iesit din soc. Iar a incerca sa revii la normal nu inseamna sa consideri ca acum fii-ta are obligatia sa indeplineasca functia unei neveste. E o mare diferenta. I-am explicat foarte clar ca eu imi gatesc, imi spal si imi fac curat pentru mine iar el n-are decat sa faca acelasi lucru. Pentru ca asa cum el are serviciu, am si eu scoala, deci nu se pune problema ca ar avea vreunul din noi mai mult timp pentru asta. Personal nu ma intereseaza cat de ranit si cat de frustrat e el, pentru ca eu am propria mea durere si frustrare to deal with, iar eu oricum o sa traiesc multi ani peste el cu sentimentele astea,deci imi fac mai multe griji pentru mine. Ceea ce ma scoate din minti este ca daca nu o complaceam pe ea si o duceam la spital cand trebuia, tot rahatul asta putea fi evitat...    Cat despre rude care sa ajute... bunicii sunt morti toti, restul au si ei familii, femeie straina nu vreau sa aducem pentru ca nu are cine sa stea cu ea cand face curat si eu nu las casa asa, pe mana oricui. O sa fac eu curat in masura in care o sa pot si o sa il rog pe prietenul meu sa ma ajute. Problema rezolvata. Dar acum nu trec peste frustrarea aia a mea... nu e vorba ca ma simt vinovata, ca nu ma simt. Doar ma deranjeaza sa stiu ca se putea face ceva si nu s-a facut. Nu zic ca e vina mea, sau vina lui tata... de fapt, in principal era vina mamei ca refuza vehement orice control, dar e iritant sa stiu ca efectiv a fost o prostie care nu era neaparat nevoie sa se intample.

Wild, dincolo de faptul ca diverse regrete avem toata viata, ca din timp in timp revine in mintea noastra cate un "cum ar fi fost daca...", trebuie sa-ti dau dreptate, in principal a fost "vina" ei, daca putem vorbi aici de o vina. La fel de bine putea totul sa aiba o cu totul alta intorsatura, daca mergea din timp, sau dimpotriva.
In ceea ce priveste treburile casnice sigur exista variante, exact cum exista si atunci cand esti la casa ta, ai servici/scoala/facultate, etc. Puteti sa faceti curatenie impreuna intr-o dupa-amiaza, astfel incat sa ai week-end-ul liber. Spalatul rufelor nu mai e de mult timp o problema iar gatitul... asta da, iti consuma timp, e adevarat. Pe de alta parte sa stii ca puteti cauta prin anturajul parintilor tai o femeie de incredere care sa se ocupe de chestiile mai laborioase, eventual sa va gateasca, etc. Sigur ca nu poftesti prima straina in casa, prin recomandari insa gasesti o groaza de femei care se ocupa cu treburile astea.
Oricum, partea asta cu gospodaria mi se pare cea mai putin importanta, toata lumea se ocupa de casa si nu e nimic foarte complicat. Dar da, consuma timp si tu esti inca la varsta la care ar fi trebuit sa ai alte preocupari...
A, si apropo de ideea ta ca fiecare sa-si vada de ale lui (curatenie, spalat, etc), mi se pare ca asta nu e neaparat o solutie intr-o familie. Adica exista spatii comune care trebuie curatate (hol, baie, bucatarie), vesela e comuna, masina de spalat la fel. Ce sa faceti, sa va dati branci seara in fata aragazului - da-te mai incolo sa pun si oala mea pe foc - ? Sau sortezi hainele murdare si le pui numai pe ale tale in masina de spalat? Mie asta mi se pare viata de camin cumva, o viata pe care o duci vrand-nevrand alaturi de un strain, nu de un membru al familiei.

Ultima oara a fost editat de alinda (2011-05-25 13:49:34)

Wild, a fost invatat comod, ai dreptate, am totusi convingerea ca se va schimba vrand-nevrand. Va fi nevoit sa realizeze ca tu mergi la scoala, ai teme, ai de invatat, chestii pe care nu le poti pune in stand-by ca sa te ocupi de casa. Si atunci sigur se va stradui sa-si aduca si el aportul la treburile din casa.
Cu comentariul ala ai din nou dreptate. Ii caut insa si circumstante atenuante prin prisma momentelor pe care le traieste...
Tu ai incercat sa-i dai o replica la ce a zis?

Eu cred... sper ca treburile se vor indrepta intre voi. Pana acum ce relatie ai avut cu el?

Asta pe care o descrii tu e o relatie... hai sa-i zic standard, avand in vedere varsta parintilor tai. Adica na, dat fiind faptul ca ai povestit ca te-au avut mai tarziu, e clar ca sunt din generatia mai veche, mai "traditionalista". In generatiile alea tatii se apropiau mult mai greu de fete, nu aveau deschiderea de a discuta una-alta cu ele, pasau treburile "femeiesti" mamei dintr-o jena dictata de educatie, de anii respectivi.
Acum el trebuie sa invete sa te cunoasca practic. Va avea numeroase socuri, sunt sigura, va constata ca nu mai esti copil cum crede el... Dar indiferent de ce realtie ati avut pana acum, cu el oarecum exclus din relatia stransa dintre tine si mama ta, esti datoare sa-l lasi macar sa incerce sa se apropie de tine. Nu inseamna sa-i faci confidente de azi sau de maine, inseamna sa mai stai la o discutie cu el, sa-ti mai spui parerile despre una-alta, sa-l lasi sa vada cine esti tu cu adevarat...
Eu sunt convinsa ca el intelege ca s-a schimbat ceva in viata voastra si ca va trebui sa se schimbe si relatia voastra. Dar trebuie sa-i dati amandoi o sansa....

Asta e si ideea, sa-i dai o sansa, sa-ti dai si tie o sansa astfel
Daca vrei si crezi ca ti-ar fi de ajutor in vreun fel, poti sa-mi scrii oricand mail.

Ultima oara a fost editat de alinda (2011-05-25 15:28:35)