Pa' vremea lu' ceausescu :))-2

fatza de ce e acum, copilariile noastre erau vis

imi aduc aminte de jucariile pe care le aveam atunci: un calut rosu mic, cu roti pe care il trageam de o ata, crek toata lumea avea dinr-ala si mai multi mutunachi de cauciuc..nu existau de plus.

eu de pe vremea lu' ceausescu nu imi aduca aminte decat ac puteam sa cumpar o jumatate sau un sfert de paine aa si de bananele infasurate in ziar si tinute la intuneric

aaa si puricii de la televizor cand se termina emisia

Ultima oara a fost editat de cocoleta (2008-09-12 10:35:10)

eu aveam 2 ani jumate la revolutie.. nu stiu nimic nimic
Stiu doar ca ... parintii mei dupa ce au terminat facultatea au fost repartizati impreuna la serviciu in Bucuresti si li s-a dat casa automat Mai vedem in zilele astea asa ceva? NU! Termini facultatea si lucrezi ca secretara sau mai stiu eu ce post de rahat si casa nu-ti iei in vecii vecilor daca n-ai norocu' sa dai peste un bogatash sau daca nu furi pana iti ies ochii. Sau ma rog... sa zicem ca faci un credit pe 70 de ani la o amarata de garsoniera si platesti toata viata juma de salariu

Nu stiu cat de rau era sa stai la cozi sau cat de rau era sa ai tv doar 2 ore pe zi, dar sunt sigura ca pe vremea aia oamenii valorau mai mult fiecare farama de bine... acum suntem inconjurati de "bine" si ce am castigat? Traim intr-o bataie de joc continua a celor care "ne conduc" .

Singurele chestii pe care mi le amintesc sunt: inghetata aia parfe, bomboanele date prin cacao si alea portocalii, iaurtul care se vindea numai in borcanase si sticlele de lapte cu gura larga. Nu stiu daca astea sunt amintiri de la 2 ani, sau poate ca se mai gaseau si dupa revolutie

Si sa stiti ca si copilaria mea a fost frumoasa Chiar daca s-a desfasurat dupa revolutie.. in '90. Cred ca din 2000 incoace s-a strcat copilaria de tot...

sigur ca erau aspecte pozitive si negative (mai multe, ce-i drept..). 
aveam 5 ani la revolutie. mare lucru nu imi amintesc... stiu ca stateam la o vecina pt ca mama era in spital si tipa asta asculta la radio dar ce intelegeam eu atunci ?
copilaria era frumoasa atunci. dar si acum poate fi frumoasa... cred ca pustilor de acum li se pare naspa ca noi a copilarit fara tv, comp si alte gadgeturi d'astea... n-au cum sa inteleaga asa cum nici noi nu intelegem ce e asa frumos la vremurile astea...

nici eu nu stiu cum era atunci pentru ca abia ma nascusesm..in 90....insa cand aveam 2-3 ani asa...tin minte ca mergeam la alimentara si luam paine...fiecare membru din familie avea dreptul la o paine pe zi...si fiecare trebuia sa mearga sa'si ia painea lui...n-avea voie 1 persoana sa ia 4 paini de exemplu...si stiu ca inca mai era asa cu sticlele de lapte largi la gura....in rest nu-mi aduc aminte mare lucru...oricum copilariile noastre au fost frumoase fata de ce este acum

nici eu nu am trait  ceea ce s-a intamplat atunci caci in 88 m-am nascut dar din ce mi-au zis parintii mei era si bine dar era si foarte mult rau si intr-adevar aveau mult mai multi bani spre deosebire de prezent insa nu prea aveau ce sa faca cu ei,dar uite ca sunt sanatosi si acum,cat despre copilarie,pot sa zic ca a fost minunata fata de ce este acum.

Gugulik a scris:

fordea]_madalina a scris:

nici eu nu stiu cum era atunci pentru ca abia ma nascusesm..in 90....insa cand aveam 2-3 ani asa...tin minte ca mergeam la alimentara si luam paine...fiecare membru din familie avea dreptul la o paine pe zi...si fiecare trebuia sa mearga sa'si ia painea lui...n-avea voie 1 persoana sa ia 4 paini de exemplu...si stiu ca inca mai era asa cu sticlele de lapte largi la gura....in rest nu-mi aduc aminte mare lucru...oricum copilariile noastre au fost frumoase fata de ce este acum

pai te-ai nascut in 90 si aveai 2-3 ani pe vremea lui ceasca? nu inteleg.... ( stii ca revolutia a avut loc in '89 nu ?)

nu nu...stiu ca a avut loc in 89...ma refer atunci urmatorii 2-3 ani dupa revolutie..inca se mai pastra faza aia cu painea..si mai erau si acele sticle de lapte..dar usor usor..incepeau sa apara lucruri noi..

Capitolul despre comunism din lucrarea mea de licenta. Sper sa nu va plictisesc

"?n ?ntreaga lume, comunismul a fost introdus, şi a rezistat foarte mulţi ani, ?n ţări slab dezvoltate, cum sunt China, Rusia, Angola sau Etiopia , dar nici Rom?nia nu a fost ferită de dominaţia comuniştilor.
    E interesant ceea ce afirma Marx despre comunism, la ?nceputurile acestuia. ?n viziunea sa, comunismul urma să elibereze omul de nedreptate, de ipocrizie, de exploatare. Omul trebuia să devină liber, să scape de constr?ngeri, urma să se pună accent pe individ, ca, la un moment dat, individul şi societatea să fie totuna, să nu existe diferenţe. Totuşi, nu s-a ?nt?mplat aşa, din păcate. ?Eliberarea omului ia chipul celei mai cumplite sclavii pe care a cunoscut-o istoria. Libertatea se metamorfozează ?n totalitarism? se explică, foarte plastic, ?n ?Miturile comunismului rom?nesc?. Comunismul devenise, după Marx, o construcţie care se putea genera şi menţine doar prin apelul la forţă. 
    ?n Rom?nia, comunismul s-a instaurat la 30 decembrie 1947, c?nd membrii Partidului Comunist l-au forţat pe regele Mihai să abdice, Republica Populară Rom?nă fiind proclamată ?n aceeaşi zi. 
    A urmat apoi transformarea Rom?niei ?n stat totalitar prin naţionalizarea ?ntreprinderilor industriale, a băncilor, a societăţilor de asigurări, a ?ntreprinderilor de transport şi a minelor, prin colectivizarea păm?ntului, ţăranii fiind desproprietăriţi iar păm?ntul lor fiind trecut ?n patrimoniul statului. Cei care s-au opus colectivizării au ajuns la ?nchisoare.  Pentru a convinge oamenii de necesitatea colectivizării, comuniştii au invocat două motive, şi anume, unul economic care susţinea că gruparea gospodăriilor ?n una foarte mare va avea ca rezultat creşterea eficacităţii agriculturii şi modernizarea acesteia, şi un motiv politic, conform căruia chiaburii nu ar mai putea influenţa satele rom?neşti.  Tot din acest proces, de transformare a Rom?niei ?n stat totalitar, a făcut parte şi distrugerea partidelor opozante şi a presei acestora, ajung?ndu-se la situaţia ?n care ?n biblioteci şi librării se găseau doar publicaţii care conveneau din punct de vedere politic, orice scriere fiind controlată de Agitrop (Secţia de Agitaţie şi Propagandă a Comitetului Central al Partidului.  Şi ?nvăţăm?ntul a suferit modificări. Reforma din 1948 promova obligativitatea a patru ani de şcoala gratuită cu scopul de a scădea analfabetismul ?n Rom?nia. De asemenea, şcolile tehnice şi cele profesionale au devenit mai importante dec?t liceul, deoarece ele formau tinerii din punct de vedere profesional, ?n timp ce liceul era văzut drept o şcoală teoretică, cu perspective limitate pentru elevi. Predarea materiilor ?n şcoli a fost ?nlocuită cu propaganda stalinistă şi ?ndoctrinarea, Gheorghe Gheorghiu-Dej fiind de părere că, ?ncă de la grădiniţă, copiii trebuie obişnuiţi cu viaţa ?n colectiv. S-a ?nterzis predarea religiei ?n şcoli, marxism-leninismul fiind introdus ?n toate clasele, iar limba rusă devenind materie obligatorie ?n clasa a 4-a. Tradiţia rom?nească a ?nceput să apară tot mai rar ?n manualele şcolare, o importanţă deosebită căpăt?nd Uniunea Sovietică.  Nici Biserica nu a scăpat de transformările aduse de comunişti. Tot ceea ce aparţinuse Bisericii (fonduri, averi etc.) a trecut ?n proprietatea statului, Biserica devenind dependentă de stat.  De asemenea, prin Legea cultelor religioase se stipula faptul că religia trebuie practicată ?n armonie cu Constituţia, securitatea internă, ordinea publică şi moralitatea generală."

Va urma

continuare

"Aşa-numitele ?vizite de lucru? pe care Ceauşescu le făcea ?n fabricile din ?ntreaga ţară au devenit tot mai dese spre sf?rşitul anilor ?70, el fiind mai mult interesat de evidenţierea c?t mai puternică a cultului personalităţii, pe care şi-l crease ?ncă de la ?nceput. Vizitele sale erau adevărate evenimente, trebuia ?nt?mpinat cu tradiţionala p?ine cu sare, vin/ţuică/vinars, flori, era prezentă şi garda de militari ai forţelor armate pentru a da onorul etc.  Ceauşescu devenise conducătorul multicompetent, după cum este numit ?n ?Miturile comunismului rom?nesc?, el era ?primul miner al ţării, primul agricultor, primul constructor?.
    După cum spuneam mai sus, la ?nceputul anilor ?70, situaţia economică s-a ?mbunătăţit. Din păcate, acest lucru nu a durat prea mult. ?n anii următori, dorinţa obsesivă a lui Ceauşescu de a industrializa Rom?nia a dus la ?nrăutăţirea drastică a situaţiei economice. Ceauşescu a cheltuit mult cu industrializarea, acumul?nd datorii externe de milioane de dolari, iar pentru a le putea plăti a crescut exporturile. Alegere foarte proastă dacă o raportăm la situaţia la care s-a ajuns ulterior. ?n 1981, c?nd au fost crescute exporturile, Ceauşescu a raţionalizat carnea. ?n 1982 au fost raţionalizate şi p?inea, zahărul, făina şi laptele, procesul fiind extins ?n ?ntreaga ţară, ?n afară de Bucureşti. Raţiile au fost reduse tot mai mult, astfel că, ?n1989, ?n unele oraşe, o familie primea 1 kg de zahăr, 1 kg de făină, un pachet de margarină şi 5 ouă pe lună. De asemenea, ?n perioada raţionalizării, se limitase alimentarea cu apă caldă, gaze şi electricitate.
    ?nrăutăţirea situaţiei economice din Rom?nia a dus la declanşarea mai multor greve ?ncep?nd cu anii ?80, cum a fost cea a minerilor din zona Maramureşului, ?n 1983; cea a muncitorilor de la Fabrica de maşini grele, de la Fabrica de frigidere din Cluj şi de la Fabrica de sticlă din Turda, ?n 1986; greva angajaţilor de la Atelierele de material rulant ?Nicolina? din Iaşi, ?n 1987; cea a studenţilor de la Universitate şi de la Politehnică.
    La ?nceputul anilor ?80, ?n Transilvania, şi mai apoi ?n ?ntreaga ţară, s-a remarcat Laszlo T?kes, un pastor maghiar, care a luptat, ?n mare parte, ?mpotriva sistematizării satelor. Din acest motiv, T?kes a intrat ?n vizorul Securităţii care a ?ncercat de mai multe ori să oprească aceste activităţi ale preotului, ajung?nd chiar să-i retragă cartela de alimente şi să-i oprească electricitatea. ?nsă T?kes a găsit sprijin ?n Ungaria, unde, ?n 1989, Televiziunea ungară a difuzat un reportaj ?n care preotul vorbea despre sistematizarea satelor, proces văzut drept o ?ncercare de eliminare a culturii maghiare din Transilvania. Se pare că acest interviu a deranjat şi mai tare autorităţile rom?ne, care ?ncercau din răsputeri să-l oprească pe T?kes din activităţile sale. ?n acelaşi timp, enoriaşii, şi nu numai, ?l ajutau pe ascuns pe preot şi pe familia sa, opun?ndu-se chiar evacuării sale care urma să aibă loc ?n 15 decembrie 1989. Tot mai mulţi oameni, maghiari şi rom?ni, s-au adunat ?n jurul blocului unde locuia T?kes. A ?nceput să se audă, ?ncet, imnul ?Deşteaptă-te rom?ne?, c?ntat şi ?n timpul grevei din 1987, de la Braşov. Revolta, maghiară iniţial, se transforma ?ntr-una rom?nă. Tot mai mulţi oameni s-au adunat şi au ?mp?nzit străzile Timişoarei. Alte strigăte au ?nceput să se audă: ?Jos Ceauşescu!?, ?Jos regimul!?, ?Jos comunismul!?. Acesta a fost ?nceputul sf?rşitului. Calvarul lui Laszlo T?kes nu s-a sf?rşit nici ?n zilele următoare, la fel ?nt?mpl?ndu-se şi cu protestele oamenilor care, ?nainte cu c?teva zile de Crăciun, au declarat Timişoara oraş liber, scos de sub regimul comunist. Reacţia lui Ceauşescu la aceste ?nt?mplări a fost de a declara că totul este doar o revoltă a huliganilor, de inspiraţie ungară. A organizat apoi un miting (21 decembrie) care s-a lăsat cu huiduieli, Ceauşescu ?ncerc?nd să-i liniştească pe oameni promiţ?nd creşterea salariilor şi a pensiilor (drastic reduse ?n urma unei noi legi a salarizării introdusă la ?nceputul anilor ?80). ?nsă acest lucru a ?nfuriat şi mai tare mulţimea de oameni. ?n ziua următoare, Ceauşescu a convocat un nou miting, de la fereastra balconului Comitetului Central, fiind primit cu o ploaie de pietre. Astfel, acesta a fost nevoit să fugă cu un elicopter, ?ncerc?nd să ajungă, ?mpreună cu soţia sa, la Piteşti. Dar au fost prinşi, fiind judecaţi şi executaţi ?n ziua de Crăciun a anului 1989.
    Executarea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu a ?nsemnat căderea comunismului, eliberarea rom?nilor de sub conducerea unui dictator tiran, obsedat de putere şi de un cult al personalităţii pe care şi l-a creat pe suferinţa multor oameni. Mulţi rom?ni au simţit, ?ncep?nd cu 1990, că s-au născut a doua oară."

Fin