Voi credeti in dumnezeu?-27

mai, ce legatura au toate aberatiile care s-au spus mai sus , gen "mos craciun" , cu topicul asta ?
credeti cu adevarat vre-unul din voi ca veti convinge pe cineva care a ales sa creada in Dumnezeu , sa nu mai creada ? si asta pentru ca i-ati zis voi ceva pe un forum ?

BTW free , sunt sigura ca nici tu nu stii cati ani i-a luat terrei sa se raceasca ! tu doar ai ales sa crezi ca informatia primita este adevarata , asa cum extra a ales sa creada Biblia . Am citit destule articole despre cat de sigure sunt rezultatele datarii cu carbon de exemplu ; iar fizica pura , cum ii spui tu , ca toate stiintele exacte , are multe goluri pe care nu le poate explica , si pe care doar le-am constatat si le luam ca fiind adevarate ;

si tot in fizica pura se mai discuta si despre o a patra dimensiune , desi nu a vazut-o nimeni , poate acolo se afla ceea ce nu putem noi sa iti explicam acum ;

vreau doar sa spun ca nu tot ce se demonstreaza pe hartie exista si in realitate si invers ; aviz amatorilor de stiinte exacte .

anca90 a scris:

pai sincer tu m-ai motivat mai devreme sa mai zic si eu ceva

anca90 a scris:

tu cauti subiect de cearta? ce ai vrea sa-ti scrie?

Sunt multe de spus. Postul lui andrei999 este o motivatie pt mine, asa cum postul tau a fost motivatie pt withneyfree.
Totusi, toate lucrurile au o motivatie in sine.
Motivul pt care Evanghelia este vestita, stie cineva care este? Sa fie castigarea de adepti(si ma refer aici la o sursa de venit)? Si acesta este o motivatie. Dar nu aceasta este cea adevarata. Adevarata motivatie este dragostea -mantuirea omului de sub puterea vrajmasului.
Retineti ca bisericile(religiile) care se mandresc cu un numar majoritar de membri, acelea sunt pe calea pierzarii. Caci inaintea lui Dumnezeu nu se afla cantitatea, ci calitatea.

Totusi, un lucru pentru care mintea noastra ar trebui sa fie preocupata: care este motivatia pentru care noi ne inchinam lui Dumnezeu? Si dupa ce am meditat la lucrul acesta, sa ne intrebam: este aceasta motivatia adevarata, ce-a pe care o doreste Dumnezeu?
Cum putem cunoaste ce doreste Domnul de la noi?

sophie a scris:

extra a scris:

Totusi, un lucru pentru care mintea noastra ar trebui sa fie preocupata: care este motivatia pentru care noi ne inchinam lui Dumnezeu? Si dupa ce am meditat la lucrul acesta, sa ne intrebam: este aceasta motivatia adevarata, ce-a pe care o doreste Dumnezeu?
Cum putem cunoaste ce doreste Domnul de la noi?

o intrebare foarte buna eu una nu am gasit niciun raspuns

vrei sa fiu sincera sau politicoasa
daca e sa fiu sincera sincera , cred ca o fac pentru ca stiu ca am doar de castigat , deci oarecum sunt egoista , nu ? caci in raspunsul asta ma gandesc numai la mine ....

anca90 a scris:

tu cauti subiect de cearta? ce ai vrea sa-ti scrie?

Raspunsurile care trbuia sa mi da si mie si altora... 

andrei999 a scris:

anca90 a scris:

tu cauti subiect de cearta? ce ai vrea sa-ti scrie?

Raspunsurile care trbuia sa mi da si mie si altora... 

Cu bucurie doresc sa va impartasesc lucurile pe care Dumnezeu mi le-a facut cunoscute prin Fiul Sau si prin Duhul Sfant.
Scriptura este foarte usor de inteles daca ea este citita cu sinceritate; daca ea este citita cu movatia de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Altfel, ea va ramane ca o marama(mahrama).

Si ca sa intelegeti, iata cum stau lucurile.
(Exod 34:34) "C?nd intra Moise ?naintea Domnului, ca să-I vorbească, ?şi scotea marama p?nă ce ieşea; iar c?nd ieşea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise."
Iar apostolul Pavel spune:
(2 Corinteni 3:13-16) "...şi nu facem ca Moise, care ?şi punea o maramă peste faţă, pentru ca fiii lui Israel să nu-şi pironească ochii asupra sf?rşitului a ceea ce era trecător.
Dar ei au rămas greoi la minte: căci p?nă ?n ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă răm?ne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte ?n Hristos.
Da, p?nă astăzi, c?nd se citeşte Moise, răm?ne o maramă peste inimile lor.
Dar ori de c?te ori vreunul se ?ntoarce la Domnul, marama este luată."

Este de inteles ca Scripturile sunt "ascunse" de toti aceia care le rasfoiesc cu o inima prefacuta, nesincera, si care cauta sa le inteleaga nu ca sa faca/cunoasca voia lui Dumnezeu, ci interesele lor proprii; interese care sunt departe de interesele Domnului.
Nu ca Dumnezeu le "ascunde" ca sa nu le cunoastem -caci aceasta este si voia Lui, ca sa le cunoastem-, dar ele sunt "ascunse" pentru ca noi cautam pe alta cale sa le cunoastem; alta decat aceea pe care a stabilit-o Dumnezeu la inceput pentru fiecare om in parte.
"Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine", spunea Domnul Iisus. Nu exista alta cale; aceasta este singura. Mantuirea, viata vesica pe care Dumnezeu a pregatit-o pentru noi, este numai prin Fiul Sau, prin credinta.
La fel stau lucrurile stau si cu Scripturile, Cuvantul lui Dumnezeu. Trebuie sa le luam ca atare. Trebuie sa-L credem pe Dumnezeu pe cuvant. Trebuie sa credem ca ceea ce El a spus se va implini. Si dupa ce L-ai cunoscut pe Dumnezeu, trebuie sa traiesti si tu asa "cum a trait Iisus"(1Ioan 2:6).

Dumnezeu Insusi ne va convinge de prezenta Sa daca Il vom cauta cu sinceritate. El nu va lasa pe nimeni sa rataceasca singur in dorinta de a-L cunoaste.
De fapt aceasta este si viata vesnica: cunostinta sau cunoasterea de/lui Dumnezeu.

"Dar ori de c?te ori vreunul se ?ntoarce la Domnul, marama este luată.".... Nu-ti trebuiesc nici studii, si nici multi ani de teologie -ci doar sinceritate. Nu-i asa ca-i simplu? Alungati indoielile, necredinta, si puneti-va pe inima dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu.

Ultima oara a fost editat de extra (2010-02-06 14:44:12)

Problema pe care mulţi o au cu Legea lui Dumnezeu este o ?nţelegere greşită a rolului ei ?n cadrul Planului de M?ntuire. C?nd mergem la medic cu o anumită suferinţă, ?nainte de a putea primi tratamentul, trebuie să ni se pună un diagnostic.
Dificultatea apare atunci c?nd oamenii confundă diagnosticul cu tratamentul. Legea lui Dumnezeu nu ne serveşte doar ca standard de vieţuire, ci are şi un rol de stabilire a diagnosticului ?n procesul m?ntuirii. Pavel declară simplu că fără Lege nu ar fi cunoscut ce este păcatul. Aşadar, Legea ne pune tuturor diagnosticul de păcătoşi. Fără acest diagnostic, nu avem un prea mare imbold să venim la Isus pentru a primi vindecare.
?n cadrul Planului de M?ntuire, Legea lui Dumnezeu este indispensabilă, deoarece fără Lege nu există păcat, iar fără păcat, nu avem nevoie de un M?ntuitor.
?n Psalmi 40,8, David scrie: ?Vreau [?mi face plăcere] să fac voia Ta,
Dumnezeule! Şi Legea Ta este ?n fundul inimii mele?. Şi atunci, de ce unii oameni cred că păzirea Legii este o povară?

Uneori, noi privim Legea ca pe o interdicţie ? ?Să nu...?. Şi, ?ntr-un fel, este adevărat. Şi totuşi sunt infinit mai multe lucrurile pe care le putem face, dec?t cele pe care nu le putem face. Să ne g?ndim, de asemenea, la toate avantajele practice ale păzirii Legii. Să ne g?ndim la aspectele ?n care ea ?mbunătăţeşte calitatea vieţii noastre aici şi acum. Oare nu ar trebui să ne ?ncredem ?n bunătatea lui Dumnezeu suficient de mult, ?nc?t să fim convinşi că, dacă El interzice ceva, atunci lucrul acela nu poate fi bun pentru noi?

Ni se pare că păzirea Legii este o povară? Dacă da, de ce? Dacă Biblia
spune că păzirea Legii este o plăcere, unde anume greşim, dacă ni se pare o
povară?

Ultima oara a fost editat de extra (2010-02-10 21:29:02)

Da. Postul de mai sus (537) este copy&paste. Copy&paste sa mai fie 2sau 3 postari in primele zile de cand sunt inregistrat pe forum. In rest nu mai exista copy&paste.
Am facut astazi acest lucru, pentru  ca am citit de curand si am tinut neaparat sa ajunga si la urechile voastre. Mie mi s-a parut un articol foarte important -scurt, la subiect, cu un inteles foarte adanc, dar si foarte usor.
Chiar va sfatuiesc sa il cititi fara sa va grabiti.

Astept comment-uri.

Nu cred ca extra sau altcineva poate sa ne impuna vreo religie sau orice alt lucru. Poate ne-o propune da in nici un caz nu te obliga sa faci asa cum spune el pentru simu fapt ca, ma repet, nu are puterea de a face asa ceva

Nu spun nici aberatii, si nici lucruri fara sens. Spun la fel ca si proorocul Ilie: "Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti dupa El; iar daca este Baal, mergeti dupa Baal!"(1Imparati 18:21)
Uitati-va spre lucrurile din vechime: toate aveau un rost, toate erau la timpul lor, si toate isi urmau cursul lor natural spre dezvolatarea omului in societate. Acum suntem liberi; dar nimeni nu stie si nici nu poate invata pe cineva cum sa se descurce in viata. Fiecare se descurca cum poate. Avem libertate, dar nu stim cum sa o folosim.
Luati aminte la pilda fiului risipitor. A vrut libertate. Ce a realizat? Atunci cand inadins dai mana protectoare a lui Dumnezeu, nu mai stii ce sa faci. Te simti liber si singur. Dar aceasta este o libertate care te sperie, care te infioara la gandul ca esti singur. Poti sa fii inconjurat de zeci de prieteni. Stii ca acestia vor pleca la casele lor pana la urma; si chiar in mijlocul lor esti cuprins de teama de singuratate.

De ce acest lucru? Pentru ca Dumnezeu, atunci cand l-a creat pe om, a pregatit pentru El cele mai nobile si cele mai inalte locuri pe care sa le ocupe in om: mintea(constiinta) si inima(sentimentele). Si dupa cum spune: "Cerul este scaunul meu de domnie, si pamantul este asternutul picioarelor Mele", tot asa am putea spune ca mintea este scaunul Lui de domnie, si inima este asternutul picioarelor Lui.
Si daca omul Il indeparteaza astfel pe Dumnezeu din mintea si inima lui, care este reultatul? Uitati-va in jur si vedeti: nesiguranta, teama, singuratate, deznadejde; nimeni nu stie de altul -ba chiar nici nu ne pasa de altii.
In felul acesta, oamenii sunt lasati sa actioneze dupa firea naturala, cazuta in pacat. Despre ei, Dumnezeu spune: "Se bocesc in asternutul lor, dar nu striga din inima catre Mine." Cat de mult doreste Dumnezeu sa ne ajute!

De ce totusi omul alege alte cai in viata, si nu pe aceea pe care doreste Dumnezeu? Ca se simte ingradit? Vrajmasul a reusit sa intipareasca in fiinta noastra chipul unui Dumnezeu aspru, nemilos, care ne ingradeste libertatea. Oare chiar asa sa fie? De ce nu cercetati voi singuri ca sa va convingeti ca nu este asa?
"Nu-mi place, nu am chef; nu ma simt atras de Biblie." -Acestea sunt cuvintele firii pamantesti dupa care traiti.
Eu de aceea sunt aici. Datoria mea este sa va aduc la cunostinta vestea unei vieti mai bune. Ca Insusi Dumnezeu a murit, pentru ca noi sa fim fericiti. Pentru El oare a murit? "Scoala-te, lumineaza-te! Caci slava Domnului rasare peste tine...!"
Pentru ce vreti sa pieriti? Pentru ce cautati apa in puturile crapate ale lumii acesteia? Ce va ofera viata aceasta? Prieteni, bogatie, faima? Multi dintre voi nici nu le aveti pe acestea. Comparati viata aceasta cu cea viitoare. Cunostintele nu se vor termina in vesnicie; intelectul va fi cu mult mai dezvoltat intr-o atmosfera fara pacat.. Frustrarile vor disparea; si nu incepand din viata viitoare -ba chiar de astazi, din clipa in care ai ales sa traiesti cu Dumnezeu.
Pana cand va mai lasati dusi in ratacire de invatatorii spirituali care nu-si fac datoria cum trebuie?