Cum trec peste?:(((((((((((((

da eu nu inteleg de ce te`ai despartit de el e logic ca te iubeste si nu are nici o treaba cu fosta...ea e doar mama copilului lui si atat... trebuia sa`l lasi sa mearga sa stea cateva zile cu copilu lui nu sa te crizezi asa... ce ai crezut ? ca 5 ani aia nu a reusit sa`l convinga in nici un fel si acum in cateva zile o sa o faca ?
eu zic ca te`ai cam pripit... si sincer, ca barbat nici eu n`as putea sa stau langa o femeie care nu poate sa ma inteleaga si sa aiba incredere in mine !
eu nush ce sfat sa iti dau... tu te`ai despartit de el... acuma incearca sa te aduni si sa iti revi !

baby girl, sa inteleg ca esti geloasa pe "fosta"? sau pe relatia/potentiala relatie pe care ar vrea s-o incropeasca el cu copilul?
cand ai inceput relatia cu el, ai stiut de copil si l-ai acceptat... nu stiu de ce te deranjeaza acum? cred ca normal ar fi sa-si poata vedea copilul in mod regulat si se te includa si pe tine in viata lui de tatic. inteleg ca el se consuma foarte mult pentru faptul ca nu-si poate vizita suficient de des copilul - sa stii ca exista mijloace legale sa obtina dreptul de vizitare!
oricum ar fi (ne spui multe despre situatie si prea putin despre ce simti/crezi tu), gandeste-te daca intr-adevar doresti ca despartirea sa fie defintiva

multumesc mult pt mesajele voastre... dar cred ca m am exprimat gresit eu nu sunt geloasa pe copil doamne fereste e o fiinta nevinovata chiar imi e drag...dar mama lui nu vrea sa priceapa ca el a trecut mai departe se agata de orice sansa sa l tina langa ea...si va dati seama ca el a incercat de cateva ori sa refaca ce fusese demult de dragul copilului pe care il iubeste enorm...si eu nu mai rezist la toate astea am impresia ca avem o relatie in 3...pai pe cale legala nu are ce face pt ca ea nu l a trecut ca tata ci sustina va fi legat copilul lui in mom in care se va casatori cu ea....si da am stiut de la inceput dar ajung sa se stranga atatea incat ma doare orice si de asta am preferat sa tai raul de la radacina...numai ca acum cred ca am o cadere ..nu reusesc sa mi mai revin ..si acum cand va scriu plang desi m am mai linistit de cand m am descarcat....dar nu stiu cum sa ma pun pe picioare:(((

da vreau sa ia o decizie..sa ia atitudine nu se se lase manevrat de ea de fiecare data..si daca nu poate face asta..poate nu ma iubeste suficient pe mine sau poate in sinea lui ...daca eu l am tot refuzat vede in ea  solutia de a se stabili la casa lui de care care e obsedat ...nu stiu ...acum ma gandesc la multe....poate de asta sunt asa si nu reusesc sa ma linistesc..de iubit il iubesc enorm a fost si marea mea dragoste si cred ca de asta fara el park nu mai vad nimic...park a pierit tot:((

da a mai incercat sa reinoade relatia pt copil ..nu chiar in timp ce eram impreuna...asa cum am zis mai sus cand am mai avut certuri serioase...si de asta eu am luat prima data decizia sa l las eu ca poate el asa se poate intoarce la ea...dar nu a fost asa...nu el a vrut sa si recunoasca copilul desi ea i a spus de sarcina abia in luna a 5a ..l a pus in fata faptului implinit cum ar veni...iar la iesirea din spital ea si parintii au facut in asa fel incat sa scoata copilul cand nu era el acolo si asa a ramas copilul cu numele ei si atat... va dati seama ca mi a fost foarte greu sa accept atatea si de asta acum am avut reactia asta...si am vrut sa termin cu tot....si imi doresc enorm sa trec mai departe...dar nu stiu cum...mereu am ajuns sa cedez ...acum sunt hotarata sa nu si i am spus si lui...dar cu toate astea inauntru sunt distrusa..parca a murit tot in mine..nu am mai putut sa inchid un ochi si nu ma opresc din plans... cum sa ma linistesc? sa ma pun pe picioare un pic ca nu pot sta la nesfarsit acasa in pat:((

e normal sa fii goala pe dinauntru... atatia ani nu-i stergi cu buretele de azi pe maine. e bine ca plangi si te descarci; plansul e un mod de a te elibera de tensiunea nervoasa acumulata. de cans v-ati despartit/de cand plangi? important e sa te descarci, apoi sa te opresti... fa o baie fierbinte, bea un ceai cald sau un pahar de vin sau ce-ti cade bine si culca-te. maine va fi mai bine....

baby girl imi pare foarte rau ca treci prin asta......sa stii ca te inteleg...din pacate si eu am fost nevoita sa renunt la o relatie desi il iubeam foarte mult....bine motivele au fost cu totul altele....oricum asta vroiam sa iti spun ca stiu ca e foarte greu, dar daca tu simti ca nu mai poti si esti hotarata sa renunti pana la urma te vei pune pe picioare....trebuie sa incerci sa fii optimista, sa te gandesti ca e doar o perioada proasta din viata ta care mai devreme sau mai tarziu va trece....pacat ca nu ai prieteni prea apropiati...pe mine m-au ajutat foarte mult prietenii....dar ramai aici cu noi si o sa incercam sa iti mai ridicam moralul hai incearca sa nu mai plangi si sa te odihnesti putin....

stiu baby girl ca doare...dar nu stiu....daca tot ai luat hotararea asta trebuie sa incerci sa ai si incredere ca e spre bine......cu parintii nu poti sa vorbesti? nu esti apropiata de ei? poate ar mai avea ei o vorba buna, un sfat ceva....

hai ca o sa fie bine trebuie sa te scoti singura din starea asta.....gandeste-te ce te-ar putea ajuta si fa lucrul ala....