Fetelor sfatuiti-ma ce sa fac!

capcaun a scris:

mda... poi fara sa mai detaliez,dc pui in balanta defecte si calitati iti cam dai seama in partea cui se inclina...iar daca nu te mai simti implinita langa el si ai mai spus k nu e nici o relatie de viitor, eu as renunta, greeu intr'adevar, k dupa atatia ani nu pocnesti din degete si spui stop, dar dc u stii ce vrei sa obtii in viitor iar el nici 10% nu contribuie e bine sa te detasezi de el ...

Iti multumesc din suflet de sfat...ai dreptate 99% in tot ceea ce zici... Chiar daca el aparent da senzatia ca ma sustine (se duce la serviciu ,economiseste bani, dar la toate serviciile la care a fost nu s-a chinuit niciodata sa dea mai mult din el sa avanseze, sa se faca remarcat...s-a multumit cu locul lui si atat) acasa cand vine nu face nimic. Sunt multi la varsta lui care au si serviciu si fac si un curs, au si o pasiune..dar el nu. Nu stiu daca exagerez eu si sunt prea pretentioasa..dar o viata avem, sunt de parere ca merita traita din plin!!

Am vorbit cu el inca de la inceput cand am observat ca nu imi place ceva, sau mi se parea ca ar fi bine sa facem anumite lucrui altfel. Ba chiar am incercat sa fiu ca el sa vad daca e mai bine...delasatoare, fara atatea pretentii..rezultatul?? primii ani la facultate abia tarsiiti, un an la facultate pierdut..repetarea acestuia cu atatea sacrificii si chinuri..stres, dezamagiri. In fine am reusit si acum am medie de bursa si am recuperat numai cu ambitie si munca. De doi ani ma tot chinui sa gasesc un raspuns si nu reusesc...deci decizia inca nu e luata ..de asta ne mai stiind ce sa fac am apelat la voi!!!!

Asta ii zic mereu..mai daca ma iubesti de ce nu faci un minim efort cu ajutorul meu bineinteles sa faci ce e bine pt tine...Ca si daca ramane cu mine si daca nu tot va trebui sa dea dovada de minime chestii ca sa fie bine in viata. Nici nu ar trebui sa se planga..e singur la parinti , are asigurate 2 apartamente si 1 casa, deci nu isi face griji de asa ceva..doar sa munceasca si sa faca ce ii place..numai sa faca ceva!!! Am impresia ca manie si pe Dumnezeu pentru cate i-a dat si tot nemultumit e... nu e bine deloc!!! Din partea mea cu toate casele de le are si eu cu el tot nu raman daca nu se schimba, ca decat cu un prost la castig mai bine cu un destept la paguba!!! Un om harnic si le face pe cand unul cu ele de-a gata poate pierde tot intr-o secunda!!

Jessie a scris:

Mai incearca sa vb cu el, fa o ultima incercare, da-i un ultimatum. Si daca nici asa nu merge... Viata merge inainte!
Discuta cu el cu calm si mai spune-i inca o data tot ce te deranjeaza. Aveti totusi 6 ani de relatie, este destul de greu sa intrerupi asa dintr-odata. Daca nici de acesta data nu va incerca macar sa faca niste schimbari constructive atunci iei decizia finala.
Macar in felul acesta vei avea constiinta impacata ca ai facut tot ce se poate pt a salva relatia.
Succes si numai bine iti doresc!

Chestia e ca eu i-am mai dat ultimatumuri pe care bineinteles nu le-a luat in seama si nu m-am tinut de cuvant adica sa ne despartim sau ce i-oi mai fi zis eu atunci...oare o sa ma ia in serios de data aceasta? Pentru ca sincera sa fiu cum i-am spus si lui chiar nu mai pot si de data asta nimic nu ma mai poate face sa ma razgandesc!!

password, te inteleg atat de bine! in urma cu ceva timp m-am despartit de prietenul meu cu care statusem 4 ani. m-am despartit de el tot in urma unei analize de genul celei pe care o faci tu acum, deci nu a fost vorba despre un conflict, nu a fost o despartire "furtunoasa". 2 din cei 4 ani am avut norocul sa si locuim impreuna si asta conteaza enorm, iti dai seama de foarte multe lucruri! pana acum ceva timp eram de parere ca barbatii se maturizeaza mai greu decat femeile, dar intre timp am ajuns la concluzia ca tine de fiecare in parte, nu e in nici un caz o regula. care sunt temerile mele in ceea ce priveste situatia ta: voi sunteti impreuna de 6 ani, ani in care tu l-ai acceptat asa cum e - chiar daca i-ai atras atentia la anumite chestii, de fiecare data ati sfarsit prin el neschimbandu-se si tu acceptand in continuare. ei bine, omul in general, dar barbatul in special(parerea mea) este o fiinta comoda! o sa aiba nevoie de un impuls foarte puternic pentru a-si schimba pana la urma niste trasaturi de caracter, dar va fi nevoie de un efort facut in mod constient. in cazul asta sunt 2 variante: ori face efortul asta atata timp pana ii intra in obisnuinta, ori in momentul in care vede o portita de "leneveale" o va face! acum, tu esti cea care si stii cel mai bine daca el e capabil sa faca schimbarile astea... eu personal, avand in vedere ca am si luat pana la urma decizia sa ma despart, sunt de parere ca nu poti schimba un om decat daca poarta pampers... dar cum spuneam, e doar parerea mea. oricum, eu iti tin pumnii sa iei cea mai buina decizie pentru tine si iti doresc sa o poti lua cat mai repede pentru ca stiu prin ce treci in momentele astea, toata nesiguranta si nehotararea care te consuma - nu e in nici un caz o stare pe care sa ti-o prelungesti!   

Va multumesc din suflet fetelor pentru sfaturi..chiar imi sunt de ajutor...Azi am stat iar de vorba cu el calm si i-am explicat si l-am intrebat de ce nu poate face un minim de efort ca sa ne fie bine..si am vazut o imbunatatire. Mi-a promis azi ca si in alte dati ca incearca si ca o sa fie alt om...L-am crezut ..poate pentru ca asta imi doresc... Sunt prinsa parca intr-un cerc vicios din care nu pot sa ies..Aceleasi discutii, aceleasi promisiuni...sper de data asta sa nu mai fie si aceleasi dezamagiri. Il iubesc imi e drag de el..si as face orice ca noi sa fim impreuna..dar nu pot renunta la asteptarile si convingerile mele asa usor. Cred ca imi e asa de greu sa ma despart pentru ca asa cum zicea si deepsleep nu s-a intamplat nimic ca sa imi dea un motiv asa drastic de genu sa ma insele, sa ma jigneasca sau mai stiu eu ce. Dar nelinistea asta ma macina non-stop. Stiu ca se poate schimba ca altfel nu asteptam atata timp..dar cat mai am de asteptat oare? Nu il pot lasa asa dintr-o data , ne leaga atatea. Am fost impreuna la bine (cand mi-am luat permisul m-a ajutat sa invat, cand am intrat la facultate, cand am reusit sa imi recuperez greselile facute) si la rau (cand a murit tatal lui i-am luat eu locul..il ajutam in tot..treburi barbatesti-zugravit, masina, reparat doar sa nu ii simta prea tare lipsa). Nu stiu ce sa fac!!!!

skumpi a scris:

pass...dak si el te iubeste precum il iubesti tu...pt tine si pt el..d.e ce nu ... o sa`si bage mintiile in cap si o sa se maturizeze ! 25 d ani mi se pare varsta perfecta pt a face asta... iar dak nu...nu o sa trebuiasca sa tot fii mamica lui
barbatii astia dak vad ca au langa ei o femeie care se descurca si le face pe toate si`o iau in cap si ei stau pe post de bibelou... de`acuma inainte fa si u pe prostuca..pe uituca... pe toate...ca sa`si mai asume si el responsabilitatea`

Super ..esti foarte simpatica..citind mesajul de la tine m-am inveselit...Si sa va mai spun acum ceva: eu sunt in zodia berbecului (ati mai vazut voi berbec mai calm si mai rabdator ca mine ? poate de asta am reusit sa ramanem 6 ani impreuna datorita incapatanarii mele ca el se poate schimba;)

Daca va iubiti orice e posibil...din iubire se fac multe. Ar trebui sa vb cu el f deschis si sa-i spui explici lucrurile foarte clar si concis....poate ar trebui sa va faceti o agenda si sa scrii si tu si sa scrie si el ce isi doreste fiecare de la celalalt....sa fie intr-o parte caseta lui cu dorinte si intr-o parte caseta ta cu dorinte. Ii spui si nemultumirile intr-un mod in care sa nu-l critici si ii oferi si solutii ce sa faca pt ca de multe ori barbatii nu-si dau seama ce trebuie sa faca. Poate el crede ca se poarta ok asa cum e. Si pe urma faceti schimb cititi fiecare ce-a scrie celalalt si incercati pe cat posibil sa nu incalcati regulile pe care vi le puneti.
E un exercitiu f benefic pt relatie, va descoperiti unul pe altui si prin scris poate va puteti exprima mult mai bine sentimentele si nici nu se uita fiind puse pe hartie pt ca e scris negru pe alb si oricand aveti dovada ca ceea ce ati avut de spus ati scris.

ii scrii absolut tot....nu ii scrii pe bucati ci tot ce iti doresti de la el, cum vrei sa decurga relatia....dar nu uita sa nu il critici pt ca nu cred ca vrei sa se simta naspa ci iti doresti sa-l faci sa se schimbe in bine pt voi si vei reusi daca si el isi doreste ca totul sa fie bine.
si ideal ar fi sa scrie si el ce vrea de la relatie, de la tine...sa va faceti pe niste foi regulile fiecaruia si pe urma cand terminati faceti schimb si fiecare le pastreaza pe ale celuilalt si din momentul in care vi le schimbati intre voi regulile sa nu fie incalcate.