Erectie

El ma iubeste, enorm, eu asta simt. Eu, pe el, nici nu mai pot comenta. Avem 22 de ani si suntem foarte, foarte indragostiti, suntem dupa un an si ceva de relatie oficiala, dar a trebuit sa trecem prin multe ca sa ajungem aici. El a fost primul, eu am fost prima, dar intre cele doua relatii ale noastre, care au avut o pauza de 1 an si ceva, aproape 2, au mai existat si altii. La inceput, din punct de vedere sexual, a fost totul extraordinar. Poate si pt ca, dupa dezvirginarea amandurora, fara sa mai avem vreun alt contact sexual, a urmat acea pauza (sa zicem ca eu nu aveam aceleasi sentimente ca astazi, iar el era pur si simplu extrem de ... agasant), si automat, cand ne-am regasit, dorintele noastre sexuale erau extrem de pronuntate. A urmat o perioada de ... sex fara atasamente, ca sa spun asa , si apoi, dupa 6 luni, ne-am hotarat ca ne e cam greu sa fim unul fara celalalt. A fost, inca de la inceputul inceputurilot, si continua sa fie prietenul meu cel mai bun.
Din nefericire, acum cateva luni, a aparut prima problema legata de erectie, daca stau bine sa ma gandesc, destul de repede dupa ce eu am recunoscut ca nu aveam orgasm de fiecare data. De atunci, am avut parte de sex si bun, dar si de partide mai putin reusite. El s-a speriat, eu m-am speriat (de multe ori, pana la lacrimi, amandoi) si in ultima vreme am inceput sa amanam orice act sexual de teama unui esec.
I-am acordat un timp, o luna, cam asa, in care nu am mai vorbit despre sex, decat la modul amuzant, pur si simplu. Suntem tineri, nu stim foarte bine cum sa abordam problema, avand in vedere ca nu a fost un eveniment singular.
Am citit foarte multe pe internet, sfaturi ale specialistilor, si alte pareri, si am ajuns la concluzia ca nu este o problema fizica, atat timp cat isi poate mentine erectia, daca, sa zicem, se masturbeaza. Adevaratul inconvenient apare in momentul penetrarii, mai precis, cand e vorba de sexul cu mine, si automat, am inceput sa ma gandesc la greutatea mea (sunt un om care are 3-4 kg in plus, fata de cat ar trebui, insa aceste cateva kg au devenit 100 acum, in mintea mea), la rutina noastra sexuala (desi, cu toata sinceritatea, am fost foarte dezinhibati, trecand prin sex oral, anal, si chiar si o mica chestie in 4).
Am incercat in tot acest timp sa ne sustinem unul pe celalalt, luand fiecare vina asupra lui si mai mult, crezand cu adevarat ca asa este. Eu, ca sunt obeza, el, ca este bolnav.
Cred, cu toata taria si sinceritate, ca ne iubim foarte mult. A trecut suficient timp de cand suntem impreuna (cumulat, cu toata pauza, sa fie 3-4 ani), dar ma simt astazi mai indragostita de el decat am fost vreodata, si pe el il simt legat de mine pentru totdeauna. Dar aceasta mica problema, disfunctia asta, a ajuns sa ne macine, realmente, sa ne determine sa ne gandim serios daca suntem, intr-adevar, atat de "perfecti" impreuna, sa ne determine sa luam pauze, in speranta ca poate o sa ne revenim.
Sunt perfect constienta ca in mintea lui, la un moment dat, a aparut frica de esec, probabil imediat dupa marturisirea cu orgasmul. Cred, in acelasi timp, ca a fost suficient sa ii dispara erectia o data, ca sa creada apoi ca va claca de fiecare data. Poate, in timp, dorinta noastra de a-l face pe celalalt sa se simta cat mai bine a fost cea care ne-a facut sa nu reusim. Intr-adevar, s-a intamplat sa mai facem si sex ok, si acum mi-ar placea asa mult sa imi aduc aminte care a fost reteta.
Poate sa fie problema preludiul, care s-a redus dramatic in ultimul timp ? Sau teama aceasta de nereusita ? Am inceput sa gandim mai mult sexul, si sa il traim mai putin ? Vreau sa cred ca nu e vorba de greutate (pentru ca nici eu, nici el, nu suntem perfecti, unul are ceva putin mai mult, altul ceva putin mai putin, dar devine un complex abia acum), nu e vorba de boli si sper ca nu e vorba de o saturatie, ca pur si simplu, sexul cu mine a devenit ceva banal.
Sunt atatea temeri si atatea intrebari si e ciudat ca o relatie in care doi oameni sunt atat de implicati sa sufere din cauza unui lucru care nu sta la baza ei, si anume toata chestia asta sexuala.
Imi cer scuze pt lungimea mesajului si pt tonul poate prea formal, insa habar nu avem ce ar trebui sa facem si problema, nu stiu daca este sau nu, dar noua ni se pare extrem de serioasa.