Diversificarea-4

buna idee o'hara.....nici eu n-am stiut ca brocoli si conopida se fierb separat dar de acum asa voi proceda cum ziceti voi.....tudor pana nu i-am bagat brocoli si conopida nu a baut mai mult de 80-100 de supa si acum a ajuns la 250-280 ml

ally si tudor papa fructele dupa amiaza adica pe la 16 -16:30

carra nu intra in panica....acum esti stresata ca inca nu esti total obisnuita cu nati dar cand vei ajunge la diversificare ii cunosti si ei tabieturile si devi si tu mai relaxata

o'hara tudor are deja 3 mese inlocuite ( legume, fructe, branza, carnita  si iaurt).....ii pot baga si ficat? nu mult, doar putin in supa din ziua aia sa vad daca il vrea

Ultima oara a fost editat de camyelenbebe (2010-09-03 23:41:11)

Autor: Marta Muresan,
Medic Primar Pediatru, consultant de lactatie certificat de bordul international.

Diversificarea este procesul de tranziţie gradată de la alimentaţia lactată la alimentaţia familiei, caracterizat de ?ntroducerea altor lichide şi alimente solide (alimente complementare) pe l?ngă laptele de mamă atunci c?nd laptele de mamă singur nu mai acoperă necesităţile nutriţionale ale sugarului.

?n mai 2001, Adunarea Generală OMS (ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII) adoptă rezoluţia care prevede recomandarea ca diversificarea alimentaţiei sugarilor să ?nceapă după 6 luni pe l?ngă continuarea alăptării p?nă la 2 ani si dupa.

Perioada diversificării este o perioadă dificilă cu risc crescut pentru malnutriţie sau obezitate. Cunoştiinţele inadecvate in ceea ce priveşte diversificarea sunt mai periculoase chiar dec?t lipsa hranei.

Startegia globală OMS recomandă pentru o diversificare corectă să se ia ?n considerare următorele:

1. Alăptare ?ncepută ?n primele 2 ore după naştere şi exclusivă p?nă la 6 luni.
2. Continuarea alăptării frecvente, la cerere p?nă la 2 ani si dupa.
3. Metoda corespunzătoare de administrare a alimentelor complementare.
4. Prepararea şi păstrarea corespunzătoare a alimentelor complementare.
5. Cantitatea necesară de aliment complementar.
6. Consistenţa alimentelor.
7. Frecvenţa meselor şi conţinutul energetic
8. Valoarea nutritivă a alimentelor complementare.
9. Suplimentare de vitamine pentru sugar şi mamă dacă e necesar.
10. Alimentaţia ?n cursul şi după ?mbolnăvire.

Alăptare exclusivă 6 luni a sugarilor sănătoşi născuţi la termen

* valoarea nutritivă a laptelui uman este satisfăcătoare pentru această perioadă.
* conferă beneficii pentru copil (apără de infecţii gastro - intestinale, copiii au o dezvoltare motorie mai bună)
* conferă beneficii pentru mame (prelungeşte perioada de protecţie naturală ?mpotriva unei noi sarcini, topeşte grăsimile acumulate ?n sarcină).
* este nesesară doar suplimentarea cu vit.D.
* ?n cazul copiilor născuţi cu greutate mică sau a copiilor ale caror mame au fost anemice ?nainte de naştere este necesară suplimentarea cu fier (administrat oral ?n picaturi).
* ?n cazul mamelor cu dietă deficitară se recomandă ?mbogăţirea dietei sau supliment de vitamine administrate mamei, nici ?ntr-un caz nu se recomnadă diversificarea precoce a copilului.

SUGAR ALĂPTAT 6 LUNI EXCLUSIV

Diversificarea precoce

Diversificarea alimentaţiei sub 4 luni, practicată ?n ultimele decenii ale secolului trecut a condus la dezvoltarea unor patologii de suprasolicitare a funcţiilor digestive, nepregătite pentru alimentele nou ?ntroduse.

Dezavantaje:

* funcţii digestive nepregătite (sub 4-6 luni) pentru prelucrarea alimentelor solide (concentraţie scăzută de chimiotripsină, carboxipeptodază, amilaza pancreatică duce la digestia incmpletă a proteinelor şi amidonului).
* funcţie renală insuficientă (sub 4-6 luni) pentru cantitatea crescută de minerale conţinut de alimentele solide
* valoare nutriţională scăzută a proteinelor din cereale şi vegetale faţă de lapte
* cantităţile mari de hidrocarbonate şi densitatea calorică mare a făinoaselor favorizează hiperplazia adipocitelor şi a obezităţii
* făinoasele scad biodisponibilitatea unor principii nutritive chelaţi de fitaţi (calciu, zinc), iar glutenul ?nainte de 6 luni predispune la enteropatie glutemică.
* ?nlocuirea unor mese de lapte cu fructe şi legume scade cantitatea de lipide şi favorizează diareea cronică nespecifică, iar conţinutul crescut de nitriţi (spanac şi legume rădăcinoase) determină methemoglobinemie sub 4 luni.
* laptele matern poate fi contaminat ?n intestinul subţire a sugarului cu substanţe provenite din alimentele solide, care ?mpiedică acţiunea lactoferinei şi reduc absorbţia fierului sau altor substanţe din laptele uman prin antagonism fizic
* excesul de lipide favorizează steatoreea (insuficienţa lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare).
* absorbţia unor molecule proteice heterogene datorită permeabilităţii crescute a mucoasei intestinale sub 4-6 luni duce la producerea de precipitine şi reacţii de sensibilizare a mucoasei intestinale responsabilă de tulburăririle digestive secundare şi manifestările alergice ?n copilărie - sinteza de Ig A ?n concentraţii suficiente pentru a ?mpiedica traversarea mucoasei digestive de proteinele sensibilizante se produce ?n jurul v?rstei de 7 luni!!!
* senzaţia de saţietate produsa de alimentele solide favorizează spaţierea meselor şi creşterea cantităţii de alimente la o masă, favoriz?nd obezitatea prin stimularea sintezei colesterolului şi a hiperlipidogenezei adaptative.

Diversificarea alimentaţiei după 6 luni cu menţinerea alăptării p?nă la 2 ani

Avantajele continuării alăptării frecvente, la cerere p?nă la 2 ani:

* reduce riscul infecţiilor acute (după 6 luni, c?nd ?ncepe diversificarea şi secreţia lactată este ?n scădere, creşte iar nivelul de anticorpi şi răm?ne la un nivel ridicat p?nă la terminarea alăptării, la 2 ani este dezvoltat sistemul imunitar al copilului şi copilul se poate ?nţărca ).
* reduce riscul bolilor cronice infantile.
* reduce riscul obezităţii.
* creşte dezvoltarea cognitivă (prin conţinutul de acizi graşi esenţiali).
* ?mpiedică deshidratarea ?n caz de boală şi asigură necesarul nutritiv ?n perioada de convalescenţă.
* laptele de mamă continuă să aibă o contribuţie nutritivă importantă şi după primul an de viaţă (asigură 35 % - 40% din necesarul energetic; 550g/zi)!!

Avantajele diversificării

* favorizează dezvoltarea structurilor orale.
* stimulează vorbirea timpurie.
* dezvoltarea gustului.
* aportul caloric mai bogat asigură un somn mai liniştit noaptea şi creştere ponderală rapidă.
* alimentele bogate ?n fier (carne, gălbenuş de ouă, cereale) scad incidenţa anemiei hipocrome.

Avantajele diversificării după 6 luni

* după 6 luni riscul trecerii substanţelor prin intestin care provoacă alergie scade!
* după 6 luni sugarul este capabil să şadă, duce m?na la gură, ?şi ţine capul, urmăreşte linguriţa cu privirea, deschide gura c?nd se apropie m?ncarea, ?şi retrage buza de jos c?nd se scoate linguriţa, păstrează m?ncarea ?n gură şi o plimbă din faţă ?n spate pentru a o ?nghiţii.

UNII NUTRIŢIONIŞTI CONSIDERĂ CĂ DIVERSIFICAREA NU ESTE JUSTIFICATĂ P?NĂ LA 9 - 12 LUNI, LAPTELE DE MAMĂ CONŢIN?ND PRINCIPII NUTRITIVE SUFICIENTE PENTRU A ASIGURA O CREŞTERE NORMALĂ (Lewis Barness)

Nu se ?nt?mplă nimic dacă copilul refuză diversificarea p?nă la 8 luni, dacă suge bine!
Indiferent de ritmul diversificării baza r?măne tot suptul la s?n p?nă la 12 luni.

Metoda corespunzătoare de administrare a alimentelor complementare

* Administrarea alimentelor trebuie să ţină seama de particularităţile de apetit şi de saţietate ale copilului. I se dă de măncare c?nd ?i e foame.
* Trebuie făcută cu multă răbdare, ?ncet prin ?ncurajarea verbală a copilului să măn?nce.
* se ?ncurajează autoalimentarea mai ?nt?i cu alimente ţinute ?n m?nă (biscuiţi) pe la 7 - 8 luni, cu cana (?şi ţine singur cana la 9 luni) şi cu linguriţa (?ncearcă să m?nănce singur la 10 luni). Trebuie lăsat să exploreze alimentele cu privirea, cu m?na şi dacă se murdăreşte şi nu trebuie certat dacă se m?njeşte pe haine. Nu se recomandă forţarea copilului să consume ?ntreaga porţie (predispune la anorexia de opoziţie).
* Alimentul nou trebuie propus, nu impus; dacă refuză alimentul facem pauză 2-3 săptăm?ni cu alimentul respectiv şi ?ncepem alt aliment; dacă refuză mai multe alimente se recomandă combinaţia de consistenţă şi gusturi diferite şi experimentarea mai multor metodede ?ncurajare.
* Minimalizarea distragerii atenţiei ?n timpul mesei dacă copilul ?şi pierde repede interesul pentru m?ncare.
* Alimentaţia complementară optimă depinde nu numai cu ce este alimentat copilul dar şi cum, unde, c?nd şi de c?tre cine. Trebuie nutrit de o persoană cu care copilul are legături emoţionale, care să-i vorbească, să stabilească "contact ochi ochi" cu el,masa să fie un "moment de dragoste" consumată ?ntr-o atmosferă de siguranţă.


Prepararea şi păstrarea corespunzătoare ale alimentelor complementare

* prepararea igienică a alimentelor.
* igiena m?inilor celui care dă de m?ncare copilului şi a copilului.
* servirea alimentelor imediat după preparare sau păstrare adecvată.
* folosirea vaselor şi veselelor curate pentru preparaea şi administrarea alimentelor.
* NU SE FOLOSESC BIBERONUL ŞI TETINELE!!! ( mai greu se ?ntreţin curate, fiind căi de transmitere pentru agenţi patogeni)
* dacă refuză linguriţa se amestecă lapte muls cu fructele (suc) şi ?i dăm să bea din pahar sau cană.


Cantitatea de aliment complementar necesar

* fiecare aliment nou trebuie introdus singur şi treptat, ?n cantităţi mici, cresc?nde (c?te una apoi 2 -3 linguriţe suplimentate zilnic) pe l?ngă supturi frecvente p?nă se ?nlocuieşte de tot o masă de lapte. ?ntre două alimente nou introduse trebuie să fie o distanţă de 5- 7 zile.
* introducerea alimentului nou se face numai dacă copilul este sănătos! Se obsearvă reacţia copilului la alimentul nou ?ntrodus (vărsături, agitaţie, eczemă), şi dacă apar simptoame se opreşte ?ntroducerea alimentului, se aşteaptă o săptăm?nă şi se ?ntroduce alt aliment. Alimentul respectiv se ?ncearcă mai t?rziu.
* alimentul nou se dă ?nainte de supt, dacă este un copil liniştit sau dacă este lacom, se dă după supt (o lingutiţă apoi 2, 3 şi dacă ?i place şi mai mult); dacă ajunge la 50 g de aliment şi la cel lacom se poate da ?nainte de supt;
* ?n 3-4 săptăm?ni (4-5 săptăm?ni) ?nlocuim o masă de lapte;
* nu se recomandă generalizarea unui aliment care este primit cu plăcere la fiecare masă.

Cantitatea alimentelor complementare necesare la sugarii alăptaţi la s?n :

* 137 - 187g/zi ( 130 - 200 kcal/zi ) la 6 - 8 luni
* 206 - 281g/zi (300 - 310 kcal/zi) la 9 - 11 luni
* 378 - 515g/zi ( 550 - 580 kcal/zi) la 12 - 23 luni



Consistenţa alimentelor complementare

Administrarea alimentelor de consistenţă inadecvată posibilităţilor de mestecare a copilului duce la scăderea cantităţii de aliment consumat sau prelungirea prea mult a mesei soldată cu compromiterea ei.

Consistenţa alimentelor se creşte treptat, odată cu creşterea ?n v?rstă a copilului, adaptat la necesităţile şi abilităţile copilui:

* la ?nceput se ?ntroduc alimentele lichide (sucurile, supa strecurată, cereale cu lapte) apoi piureurile, apoi alimentele zdrobite (bucăţele mai mari) ?ntre 7 - 9 luni şi alimente care se pot ţine ?n m?nă (biscuiţi, p?ine).
* la prepararea piureurilor se poate folosi lapte de mamă (la cartofi, legume, cereale) sau lapte praf umanizat dar nu lapte de vacă sau de alimentară !!
* la 12 luni majoritatea copiilor consumă alimente solide (de evitat alimentele cu care se poate ?neca: nuci, alune) din alimentaţia familiei (multe alimente fiind ?ncă oferite semisolide).

Frecvenţa meselor şi conţinutul energetic

Se creşte frecvenţa meselor cu alimente complementare o dată cu creşterea copilului. Numărul meselor depinde de conţinutul energetic şi cantitatea alimentelor consumate la o masă. Se recomandă:

* 2 - 3 ori pe zi la 6 - 8 luni
* 3 - 4 ori pe zi + 1-2 gustări (o bucăţică de fruct sau p?ine unsă) la 9 - 11 luni şi 22 - 23 de luni

Frecvenţa mai mare a meselor dec?t este necesar duce la ?nlocuirea excesivă a laptelui de mamă.
Dacă conţinutul energetic sau cantitatea de aliment consumat e mai mic sau copilul nu mai suge, se creşte numărul meselor.


Valoarea nutritivă al alimentelor complementare

Se indică folosirea de alimente variate pentru a asigura necesitatea nutriţională a copilului.

Laptele de mamă are o contribuţie substanţială la asigurarea nevoilor nutriţionale ale sugarilor ?ntre 6 - 24 luni (mai ales ?n privinţa proteinelor, unele vitamine şi lipidelor)

* carne, peşte, ouă sau brănzeturi trebuie consumate zilnic.
* dieta vegetariană nu satisface nevoile nutritive la această v?rstă numai folosind produse fortifiante.
* fructe şi legume bogate ?n vit. A trebuie consumate zilnic
* alimentele trebuie să aibă conţinut adecvat de lipide (30- 45% din conţinutul energetic total), nici prea puţină (duce la malnutriţie) nici prea multă (duce la obezitate). Laptele de mamă este o sursă mai importantă de lipide dec?t cele mai multe alimentele complementare.
* se evită ceaiul, cafeaua (interferează absorbţia fierului), sucurile zaharate şi acidulate (valoare nutritivă scăzută).
* se limitează administrarea de sucuri de fructe (240ml/zi) pentru că reduc apetitul şi consumul unor alimente mai nutritive şi provoacă accelerarea tranzitului.

Administrarea de supliment de vitamine şi minerale (sub formă de medicamente) sau produse fortifiate

Este necesară:

* suplimentarea zilnică cu vit. D
* suplimentare cu fier al copiilor născuţi cu greutate mică şi a copiilor a căror mame au fost anemice ?nainte de naştere.
* suplimentarea cu vitamine - minerale mai ales ?n cazul dietelor vegetariene (supliment de fier, zinc şi calciu).
* mamele subnutrite necesită suplimentare cu vitamine - minerale ?n timpul lactaţiei dar şi ?n timpul sarcinii.



Alimentaţia ?n cursul şi după ?mbolnăvire

* se creşte cantitatea de lichide.
* se alăptează mai frecvent (copii bolnavi preferă numai să sugă).
* se recomndă administrarea de alimente preferate, apetisante, moi.
* după boală se recomandă mese mai frecvente şi se ?ncurajează copilul să măn?nce mai mult (necesarul nutriţional este crescut!).

OMS recomandă implementarea acestei strategii generale ?n toate statele membre ale ONU ?n funcţie de condiţiile naţionale.

Recomandări pentru o diversificare optimă

* alegerea primului aliment solid se indivizualizează ?n funcţie de particularităţile de dezvoltare ale copilului (la cei cu o curbă ponderală bună se ?ncepe cu fructe şi legume , la cei cu o creştere ponderală lentă cu cereale)
* NU SE ADAUGĂ ZAHĂR SAU SARE ALIMENTELOR P?NĂ LA 1 AN!
* NU SE ADMINISTREAZĂ COPIILOR SUCURI DE FRUCTE SAU LEGUME DE LA V?RSTA DE 6 SĂPTĂM?NI !!!
* FĂINA DE GR?U, GRIŞUL SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 6 LUNI, GĂLBENUŞUL DE OU NUMAI DUPĂ 8 LUNI IAR LPTELE DE VACĂ (sau de alimentară) NUMAI DUPĂ 1 AN
* fructele, primul se introduc sucul de mere sau de morcovi, nu de portocale. CITRICELE SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 8 LUNI, fiind alergizante!! Se ?ncepe cu 1-2 linguriţe sau diluat cu apă fiartă sau lapte de mamă ajung?nd la 6 linguriţe (30 ml), apoi p?nă la 60 ml. După 7 luni se poate ?nlocui o masă de lapte cu o masă de fructe; la ?nceput se poate administra sub formă coaptă ( mere coapte, piersici sau banane) apoi sub formă de piure. Mai t?rziu va constitui supliment la masa de amiază.
* legumele (morcovi, cartofi, fasole verde, dovlecel, salată, roşii) se pot folosi după 6 luni sub formă de supe şi apoi piure; spanacul şi prazul sub formă de piure are efect laxativ.
* uleiul vegetal se introduce după 6 - 7 luni, 2 - 3 g la 100 g de supă; untul după 6 luni, 5g ?n piureul de legume apoi 15g / zi la v?rsta de 1 an; sm?ntăna proaspătă se ?ntroduce după 8 luni, 15 - 25 g ?n supă sau piure, pasteurizat se administrează cu mămăliguţă.
* cerealele se introduc de la 6 luni, sub forma de făină de orez sau orez pasat (orezul nepasat după 8 luni); la ?nceput nu mai un cereal; biscuiţii, grişul, p?inea, paste făinoase, făina de grău (pentru ?ngroşarea supelor) după 7 - 8 luni.
* br?nza de vacă cu orez pasat sau piure de legume se poate da după 7 luni, cu paste făinoase, sub formă de budincă sau papanaşi fierţi după 8 - 9 luni, telemea de vacă după 8 - 9 luni.
* carnea de pui, viţel se poate da după 6 luni, peştele alb de la 8 luni, ?n supa de legume apoi ?n piure de legume, se creşte treptat p?nă la 30g/zi, apoi la 1 an 50g/zi; perişoare se dau după 9 - 10 luni, şunca presată de la 9 - 10 luni, carnea de porc şi de oaie de la 2 ani.
* gălbenuşul de ouă se dă după 8 luni, ?n ziua c?nd nu se dă carne (nu mai mult de 3 gălbenuşuri/săptăm?nă) la ?nceput 1/4 de gălbenuş fiert tare, ?n piure sau sub ?n budinci şi sufleuri; albuşul de ouă se dă doar după 1 an;
* apa fiartă şi răcită sau apa plată se dă după mesele bogate ?n proteine sau electroliţi.

Alăptarea se continuă şi după 1 an (1-2x/zi), se lasă să se producă ?nţărcarea c?nd vrea copilul!


Diversificarea alimentatiei la COPIII ALERGICI

Copiii din familiile cu istoric alergic sunt predispuşi la alergie; pot face eczeme, seboree ale pielii păroase a capului datorită alimentaţiei mamei cu alimente alergizante (mama trebuie să le evite) sau la introducerea alimentelor solide.

Recomandări:

* alăptare exclusivă 6 luni (fără ceai, lapte praf) şi continuarea alăptării şi după 1 an pe l?ngă introducerea prudentă a alimentelor solide.
* după 6 luni alimentele noi se introduc treptat, ?n cantităţi mici (c?tă o linguriţă ?n plus zilnic), ?ntotdeauna numai un aliment o dată cu o pauză de 1 chiar 2 săptăm?nă ?ntre 2 alimente nou introduse;
* se urmăreste apariţia unor reacţii la introducerea alimentului: agitaţie, vărsături sau regurgitări, eczemă, scaune modificate, cu mucus. La apariţia acestor simptome se opreşte administrarea alimentului şi după o săptăm?nă se introduce alt aliment.
* se evită administrarea alimentelor alergizante (să nu consume nici mama): lapte de vacă, ouă, făină, cereale, roşii, ciocolată, peşte, citrice, nuci.

Exemple:

Fructe: Numai de la 6 luni!! sub formă de compot (pere, mere) apoi banane piure (banane coapte ?n cuptor). Fructele cu s?mburi mici se ?ntroduc după 12 luni, CITRICELE, strugurii numai după 18 luni.

Cereale: De la 6 luni se introduce c?te un cereal, nu amestec. Se ?ncepe cu orez, secară sau ov?z. Făina de gr?u se introduce numai după 9 luni.

Legume: De la 6 luni la ?nceput morcovi, cartofi, conopidă, broccoli,nap. Spanacul şi fasolea după 8 luni, roşiile şi porumbul numai după 18 luni.

Ouă: numai de la 12 luni !!! Se ?ncepe cu 1/4 de linguriţă de gălbenuş fiert tare, 3x/săptăm?nă cel mult. Apoi se creşte cu 1/2 linguriţă de fiecare dată, p?nă c?nd copilul poate m?nca un gălbenuş ?ntreg fără simptoame. După ce s-a obisnuit cu gălbenuşul se dau cantităţi mici de albuş de ouă, cresc?nd treptat.

Lapte: Lapte de mamă cel puţin p?nă la 12 luni sau mai mult. Dacă este nevoie de lapte pentru prepararea alimentelor solide se foloseşte lapte de mamă sau lapte praf cu hidrolizate de proteine (Nutramigen, Alfare). Nu se dă lapte de vacă.

Sucuri de fructe: Diluate sau apă de la 6 - 9 luni, oferite ?n cană.

Carne: De la 6 - 9 luni. Pui, viţel apoi curcan, m?nzat.

Peşte: Nu se dă sub 12 luni. Se ?ncepe cu tuna ?n conservă sau somon sau peşte proaspăt cu carne albă.

Ciocolată, nuci numai după 12 luni, mai ales arahide.

NU DATI COPILULUI sub 12 luni MIERE DE ALBINE SAU POLEN!!!

Alergia alimentară dispare la v?rsta de 4 ani, c?nd se pot introduce ?n timp de 3-6 luni alimentele care i-au provocat alergie.

Alte recomandări pentru copiii din familii alergice: se evită săpunul, şamponul, l?na şi materialele sintetice.

juli ai citit numai ultima parte care era pt copii cu teren alergic. cei fara teren alergic au voie numai galbenus pana la 1 an si de la 1 an si albusul. la laptele de capra nu am auzit sa fie vb de alergii ci ca tocmai la copii cu alergii se merge pe lapte de capra. poti sa ii dai o pulpa mai micuta la o masa de acum. daca ii dai masa solida la 7 la 10 poti sa mergi numai pe masa de tzitzi.

Mi-a iesit si mie branza calcica, in sfarsit.
O'hara ce ii mai dadeai lui baby cand avea 8-9 luni? Linte i-ai dat vreodata si daca da, cum o preparai?
Branza cu smantana/iaurt si cu mamailga cum o faceai? amestecai mamaliga cu branza? sau dadeai separat?

fleurette a scris:

noi avem o mare probl: nu putem sa mancam in fata lor, chiar daca le-am dat sa manance se uita la noi si inghit in sec, sunt disperati dupa mancare 

M-ai terminat cu fraza asta, Fleur! Imi inchipui cum stau amandoi si se uita la voi...
Deci, pt mamaliga ta pui apa -supa, faina, unt si smanatna la fiert odata?

carra_verona a scris:

io sincer nu ii inteleg pe medicii astia care insista cu alaptarea exclusiva pina la 6 luni.
fratioare, fetita mea are doar 3 luni si la mine laptic ... cam nexam. pina acuma ii ajungea noaptea, acuma nici macar atit.
ii dau completare cu lapte praf ca altfel ar muri de foame.

ce sa faci daca nu mai ai lapte??? sa lasi copilul permanent flamind doar ca asa zic medicii ca sa-l alaptezi exclusiv la san 6 luni?
pe bune acuma ...

Da-i formula, Carra! Daca nu mai ai lapte si daca tu SIMTI ca baby vrea mai mult, da-i formula fara niciun regret. Eu am fost un pic mai norocoasa ca am avut lapte si mai am cat de cat, dar daca nu as fi avut i-as fi dat formula fara sa ma gandesc de doua ori desi, recunosc, ca este mai greu: sterilizat sticle, biberoane etc.

O'hara multam mult,
scuze citesc repede si mi se duce randul 
Ii bag cereale seara ca sa nu se mai trezeasca noaptea. Ce-i drept acum se mai trezeste, dar ii iese si un dinte jos si poate de-asta, in rest dormea si se trezea pe la 6 ii dam putina apa si se culca la loc pana la 7-8.
Am cam observat eu ca nu mai suge mult seara. Dar nici dimineata nu se mai omoara  nu stiu ce-o avea......alt lapte nu vrea ca l-am incercat

Multumesc Fleur. Fac si eu maine asa.

Ultima oara a fost editat de flowerpot (2010-09-10 03:35:14)

Tot imi zic prietenele ca ele le dau bebeilor carne in fiecare zi. Pana la urma e ok asa sau nu?
Mie nu mi se pare ok dar as vrea sa stiu cum faceti si voi?

Flower, ce bine papa Carol Banana si avocado i le dai dimineata cu branzica?

Rux,
Si banana si avocado le mananca simple, fara branza. Le dau pe razatoare, se fac o pasta fina si le mananca asa. Am incercat si cu branza (avocado cu branza) dar nu se fac pasta si sta o gramada sa "mestece".

Fleur, o sa incerc si orez, dar problema este ca daca nu-i pasta si simte ceva intreg sta sa "mestece" si dureaza o gramada pana mananca. Eu as sta dupa ea, dar cu cat dureaza mai mult pauza intre fiecare lingurita de mancare cu atat se satura mai repede (ca si la adulti, daca te ridici de la masa nesatul, dupa 10 minute nu-ti mai este foame). Si eu am interes sa manance mult. M-am gandit sa i-l dau (spanacul) cu un pic de canita, facute pasta.