Tristete

E adevarat ca atunci cand ti se intampla ceva rau iti dai seama ce bine era inainte cum a fost si exemplul tau cu canatatea. Pe moment iti dai seama de asta, dupa ce te simti bine aprecieziun timp dar dupa il iei iar ca pe ceva de la sine.
Incerc sa imi dau seama ce ma supara, ce ma face fericita dar nu prea reusesc.
Acum ma gandesc la ceva dintr'o parte iar maine ma uit pe alta parte la el. Examinez prea mult si ma gandesc la prea multe dar nu stiu cum sa fac sa nu mai fac lucrul asta.
Nu stiu daca as avea un motiv intemeiat sa fiu nefiricita dar asa ma simt pur si simplu.

Pai cam asta e problema ca nu prea stiu.
Stiu ca nu sunt foarte multumita de munca care o am si avantajele financiare, sunt obosita ca ma duc si la munca dupa la scoala pana la 8, ajung tarziu acasa si nu mai reusesc sa fac nimic. In weekend(cand nu lucrez sambata) am timp dar nu stiu ce sa fac cu el ca nici cand ies pe undeva nu simt sa ma simt mai bine. Nu stiu daca astea sunt motivele dar astea ma cam supara.
Am prieten, ne iubim dar parca nici asta nu imi mai aduce as amare fericire.

si de la relatia cu prietenul tau la ce altceva te astepti daca va iubiti ? adica ce ai vrea in plus si nu`ti ofera ?

Ultima oara a fost editat de AciDulaSs (2012-10-28 22:50:43)

probabil e de la vremea asta schimbatoare

poti merge sa vorbesti cu un psiholog, daca simti ca de una singura nu reusesti sa te ridici.

ba e treaba de psiholog . ii spui exact ce ai scris aici si va sti el cum sa continuati discutiile.
parerea mea e ca ai intrat intr-o depresie din cauza stresului, a oboselii.

Ultima oara a fost editat de anca90 (2012-10-29 14:10:10)

nu, zilele mai bune nu vin de la sine. trebuie sa afli ce te nemultumeste si sa faci niste schimbari in viata ta.

mai, tu sti de fapt ce face un psiholog ? ca nu te trimit la psihiatru.
ideea de baza e asa: lucrurile se intampla cum se intampla, noi nu putem cotrola cum se intampla lucrurile insa, ce putem noi cotrola este ce atitudine sa ai in fata acestor lucruri. ca poti sa fii data afara, x poate sa faca o depresie si sa planga 2 saptamani sa nu se ridice din pat, insa, y, poate sa zica "un sut in fund e un pas inainte, poate ca e momentul sa incerc si altceva, aveam nevoi si de 2 saptamani de libertate" , intelegi ce vreau eu sa zic ? nu ti a zis nimeni sa iti schimbi locul de munca, te duci la psiholog, hai ca nu zic psiholog, sa zic consilier, si acolo vei invata cum sa faci fata lucrurilor care ti se intampla si cum sa privesti lucrurile astfel incat sa nu mai fi suparata si asa. nu ti va spune psihologul schimba-ti locul de munca, ci te va ajuta, sa gasesti modalitati de a te bucura de viata ta, si de tine, zi de zi.

iar de depresie, sa stii ca esti unpic intr o depresie si te indrepti tot catre ea. daca nu ma crezi pe cuvant poate te ajuta sa ti spun ca sunt psiholog si psihoterapeut. si atunci, nu vorbesc aiurea.

ai zis ca nu e treaba de psiholog. ba e chiar cea mai treaba pt psiholog. bine, pt psihoterapeut, ala constituie 90% din motivele pt care oamenii merg la terapeut, ce ai scris tu pana acum pe aici