Discutii de tot felul intre mamici si burtici - 22-163

Katey si eu am o masea crescuta asa , e tare aiurea. Asta cu alaptatul mai cere pareri

Ada iris e micuta, in jurul varstei de 18 luni apar altele. Asa statea si al meu la varsta ei, nu aveam treaba, acum nici vorba. L-am trimis cu ta-su afara si dupa 5 min a vent cu el plangand. Acum sper ca a ta sa fie asa in continuare.

Mai vrioam sa scriu ceva dar am uitat.

Cmin, culmea e ca nu m-a deranjat decat cand a iesit si am zis ca asa dor toate maselele de minte. 
Da, o sa mai intreb de alaptat ...

Ioana, inca iti mai cade? La mine s-a oprit pe la vreo 7 luni ale Nataliei.

buna mamici si pitici
am citit cate ceva din urma, dar am retinut f putin:

smart imi pare rau de alergie

janis te inteleg la faza cu rares, e normal cum gandesti tu. vorbeste si cu sotul si spune-ti punctul de vedere, rares fara tine acum nu poate

eu treptat am invatat-o pe Anto sa stea si cu altcineva in afara de noi. cand am treaba multa la serviciu o mai rog pe mama si sta cu ea 2-3 ore. azi chiar a si adormit cu mama. cand mergem la socri Anto doarme cu bunica, sta mult cu ei, adica noi iesim la cumparaturi, noaptea ne odihnim daca nu auzim ca face galagie. mie mi-e bine asa, Anto nu plange dupa noi (daca intarziem mult mai sta suparici, dar cam asta e singura ei manifestare), nici nu ma simt o mama rea ca o las sa doarma cu bunica numai ca sa ma pot odihni eu. o data pe luna e perfect si pt noi si, observand-o, e perfect si pt ea...

Time, am fost si noi de 2 ori, am stat cu gandul la ea si cu ochii pe telefon.

la inceput si noi faceam la fel, stateam cu ochii pe tel, sunam des acasa daca ieseam. insa ma gandesc ce as fi facut cand am avut nunta, sau inmormantare si trebuia neaparat sa merg iar ea nu ar fi stat cu nimeni?

mamici, va pup!

janis, intreaba-l pe sot, ca e sigur ca ar rezista fara Rares ? eu cred ca nu
sotul meu plange zilnic dupa el si la inceput a fost cel mai greu, primele zile fara Yannick..
dupa mine nu plange veci

Deno

Onu cumva tot era

fetelor, n-am citit nimic, intru sa ma descarc aici ca-mi vine sa sar pe geam
azi mi-am supus copilul la chinuri groaznice . azi copilul meu mi-a aruncat zeci de privire disperate, zeci de suspine , zeci de strigate de mama si eu nu am putul sa-l scap de nimic. Dupa ce am vazut ca se umple de bube, l-am culcat si ma gandeam ca o sa-i intrerup antibioticul, caci probabil de la el face bubitele. S-a trezit din somnul de pranz dupa juma de h, in tipete isterice, asa cum niciodata n-a facut-o, efectiv se zbatea in bratele noastre, isi flutura mainile si dadea din cap, se incorda si inrosea de nu mai puteam sa-l tinem. Dupa juma de ora a adormit cred ca epuizat de plans, si vreo 15 min a suspinat si plans in somn . S-a trezit repede si am luat-o de la capat cu plansetele si zbaterile si incovoierile. Am mers la sp de copii unde ne-am dus sambata cand a debutat totul, am primit un diagnostic scris pe-un rest de hartie :"rash viral cred, un fel de rujeola sau ceva asemnator" si daca vreau sa continui tratamentul sau sa-l opresc!!!!!!! "Mai are rosu in gat, deci daca vreti sa-i dati nurofen" . nebuna aia habar n0avea pe ce lume traieste
Imi iau copilul si ma duc la infectioase, gandindu-ma ca poate are rubeola , sa-l vada aia de-acolo. Ne primeste o scarboasa nenorocita (sa ma scuze moderatorii, e f putin pe langa ce merita), intrigata de disperarea mea, de plansul copilului si de urletele lui, mi-l smulge din brate, insistand sa raman numai eu cu el (sotul si mama erau cu mine, i-au spus apasat ca nu ies). L-a consultat printre urlete cumplite, m-a repezit ca m-am dus sa-l iau in brate, nu vedea chioara asta bubele care deja se tot inmulteau si in spatele urechii si pe tot abdomenul. Imi zice ca are pneumonie, rosu in gat rau e tot, si cum refuz internarea , ma repede "da' ce vrei, sa vin eu sa ti-l tratez acasa?" . Imi da antibiotic, zyrtec (cik are o componenta alergica copilul, intelegi voi, ca eu n-am reusit), si alte chestii. Imi iau copilul si plec cu el la alt spital, asta judetean de urgenta. Ma primeste in sfarsit un om, o doctorita care isi face meseria, o tanti atat de tanara ca ma intreb daca cumva e mai mare ca mine. Si-i explic ce-am patit, si in tot acest timp si dr si asistentele de acolo, vorbesc cu copilul si-i dau diferite chestii sa se joace si sa-l linisteasca. Dar totul cu voce blanda, facut cu daruire si fara urma de sictir. Imi explica ca nu se aude nimic la plamani, dar ca gatul e f congestionat , iar timpul in care a avut temperatura e prea mare. Imi explica (,) ca de obicei nu da pt asta antibiotic, dar cum e atat de rau si cum nu mai ia niciun sirop, imi va da acum. A testat copilul la ampicilina, i-au pus flexura si mi-au mai dat probiotice si zyrtec caci are diaree si e plin de bube.
Mi-am chinuit si terorizat copilul de  4 zile incoace cum n-am crezut c-am sa fac vreodata, ma urasc in momentul asta ca n-am vrut sa plec in alta tara cum a vrut sotul acum cativa ani, sa-i dau copilului viata intr=o tara cu oameni , si nu cu animale. Cand imi amintesc cum se uita in ochii mei, urland "mama" printre suspine, mi se frange inima. Nu-mi ramane decat sa sper ca de data asta se va face bine.

Smartuc