Daca partenerul/a e mai mare cu 5-10 ani deja nu mai ai ce vorbi

Eu cred ca diferentele se vad tocmai in viziunea asupra vietii, atitudine, planuri de viitor, prejudecati, prioritati care sunt diferite in functie de varsta si pana la urma astea se simt mai mult intr-un cuplu, ca ma gandesc ca pentru cei mai multi oameni astea sunt subiectele predilecte de conversatie, nu Kant si Heidegger.
Cand tu o sa vrei sa iesi, sa calatoresti si partenerul tau sa stea in papuci la tv, sau tu sa studiezi in strainatate si el sa faca copii, ca simte ca imbatraneste - atunci sunt probleme, nu cand e vorba de subiecte de conversatie. Si am observat cu surprindere ca si multi dintre oamenii  de genul unchiului tau, foarte tineri la minte, au totusi atitudinea fata de viata corespunzatoare varstei, tabieturi, idei din ce in ce mai fixe, devin mai inflexibili, accepta mai greu schimbarea si asa mai departe.
Pana la urma daca ambii parteneri evolueaza impreuna in acelasi ritm, indiferent de varsta, e ok; dar de cele mai multe ori nu se intampla asta.
A, si mai e ceva, rutina face ca dupa o vreme oricum sa nu-ti mai arda sa vorbesti cu partenerul tau si te trezesti ca singurele topicuri sunt cine duce gunoiul, ai cumparat paine si asa mai departe (exagerez putin, dar de la noptile intregi de dezbatut de la inceputul relatiei in cativa ani adevaratele discutii profunde ajung sa fie mult mai rare)
Adica incerca sa spun ca problema continutului (subiecte de discutie) e cea mai mica in povestea asta

Ultima oara a fost editat de heimdall (2014-02-22 15:23:31)

Offtopic: Subsum, pe mine m-au invatat la scoala ca odata se scrie legat numai cand are sens de odinioara/acum mult timp in urma. Exemplu clasic: A fost odata ca niciodata. Daca au intervenit schimbari pentru ca analfabetii sa aiba scuza, asta e alta poveste. Ca si cu nicio/niciuna etc, sa se scrie legat peste noapte.

Heim, da, intr-adevar, cea mai mare problema e cea legata de planuri de viitor. Cand el are ceva ani in spate intr-o cariera si-i este foarte greu sa o lase balta si sa inceapa de la 0, pentru ca tu vrei sa pleci in alta tara. Sau n increngaturi de la subiectul asta. Ce sa zic, super de cei care s-au sincronizat.

De celelalte aspecte de care pomeneai, pai nu vad de ce s-ar schimba in functie de varsta. Uite, eu, spre exemplu merg pe ideea de fidelitate in cuplu sub toate aspectele ei. Si n-as vrea sa imi schimb principiul asta sub nicio forma, vreau sa ramana batut in cuie si la 20, si la 30, si la 40 de ani si cati oi mai trai pe pamant. Daca si el e pe aceeasi lungime de unda, n-am avea decat de castigat.

cat despre ultima idee, cred ca nu se ajunge prea usor la rutina intr-un asemenea cuplu; daca, bineinteles, au reusit sa treaca peste hopurile mentionate

hm, as mai include si presiunea din partea societatii, ce zic prietenii, familia, blabla si chiar daca declari sus si tare ca nu-ti pasa, undeva tot te racaie.

Ultima oara a fost editat de Diananaid (2014-02-22 15:56:25)

O, Doamne, a murit cu 20% fiorosul grammar nazi din mine dupa faza asta.

Eu cred ca pers care au nascocit regula asta, au intalnit pers cu care nu erau compatibile si probabil au tras concluzia asta ca regula generala.

Iubitul meu e mai mare cu 11 ani ca mine si nici nu se pune problema de asa ceva. Cateodata ma simt blessed pentru ca l-am intalnit, este mult mai intelept ca mine. Altadata ma gandesc la viitorul indepartat cand vom avea copii si vom fi batrani (el mai batran ca mine) , dar asta este, va trebui sa ma adaptez.

mie o diferenta de 10 ani mi se pare un maximum care n-ar trebui depasit. exista intr-adevar o atractie deosebita pe care barbatii mai in varsta o exercita asupra unei anumite categorii de fete, e vorba de acelea care sunt mai citite, mai mature decat colegele lor de generatie (diana fiind una dintre cele la care ma refer )
nu ma refer aici la lipsa unor subiecte comune de discutie, daca ele exista, exista de la bun inceput si nu cred ca se va schimba nimic odata cu trecerea timpului. probelma e insa alta si tine de cu totul alti factori decat cel intelectual.
exista intr-adevat barbati care arata excelent la 40 de ani si care alcatuiesc o pereche de vis cu o femeie de 20 de ani. insa timpul trece la fel peste amandoi, iar intr-un cuplu format dintr-o femeie de 30 de ani si un barbat de 50 de ani deja diferenta de varsta va fi vizibila. ca sa nu mai zic de urmatoarea decada, adica 40 de ani vs. 60... la 30 de ani mai iesi intr-un club, la un dans, la sport, iar partenerul de 50 de ani incepe sa nu mai poata face fatza strict dpdv fizic. sunt multe femei care fac un copil abia spre 40 de ani, deja barbatul e numai bun de bunic la cei 60 de ani ai lui. ca sa nu mai zic de aspectul fizic al cuplului, un om de 60 de ani e deja in varsta, unul de 40 nu. mai intervine si probabilitatea ca partenerul mult mai in varsta sa moara cu mult timp inaintea celuilalt, sunt multi factori care sunt de luat in considerare...

ei, eu nu iau chiar atat de in serios termenii astia de "ales", "destin", "jumatate". la urma urmei un parteneriat, ca asta e o relatie, se incheie in functie de mai multi factori. atunci cand il inchei (=in general te casatoresti), se contureaza niste planuri de viitor care ar fi bine sa coincida: facem copii sau nu, vom locui la mama/cu chirie/ne facem casa, plecam in lume, etc. exista o proiectie a relatiei in viitor, un punct la care partenerii doresc sa ajunga impreuna. ori eu una nu prea vad punctul asta ca fiind acelasi in cazul partenerilor a caror varsta difera radical.