Probleme in relatie

andra1989 a scris:

SI a zis ca intr-adevar e stupid daca stai sa te gandesti ca s-a suparat pentru o cina, insa de fapt ce il supara e faptul ca asta inseamna ca nu se poate baza pe mine si ca intotdeauna isi are confirmarea ca daca vrea ceva bine facut il face singur.

cu citatul asta eu una sunt edificata.
daca o cina "ratata" inseamna ca nu se poate baza pe tine... el e dl perfectiune si o cauta pe dna perfectiune sa-i fie alaturi.
tu lasi de la tine, te straduiesti sa fie armonie intre voi. si ce primesti in schimb? esti criticata, judecata, nimic din ce faci nu e bun, esti lipsita de valoare, nu te-ai afirmat, nu te schimbi ca sa corespunzi standardelor lui.
are 29 de ani, nu se va schimba in bine! va deveni tot mai cicalitor, tot mai maniac si va reusi intr-o buna zi sa te faca sa crezi ca nu esti buna de nimic. ori lucrul asta te va marca pe viata
gandeste-te bine daca te vezi o viata alaturi de acest om.

El are o problema, parerea mea.

De fapt, din ce povestesti tu, totul este "despre el", tu esti doar o prelungire a lui iar felul cum te imbraci, porti, etc, se reflecta asupra lui si contribuie la imagine.

Dar el e chiar perfect, adica nu greseste niciodata, nu a ars ceapa macar o data in viata lui , nu si-a patat niciun tricou niciodata?

de acord cu ce s-a spus mai sus
sa stii nu asta e tonul pe care ar trebui sa-l aiba comunicarea intr-o relatie, partenerii trebuie sa fie egali, din ce inteleg el e cel cu o atitudine superioara, paterna, iar tu trebuie sa fii ascultatoare si sa corespunzi cerintelor lui
dar tu nu ai nimic sa-i ceri ? pe ce ton i te adresezi ? sau tu nu ai niciun drept in relatia asta ?

Eu de obicei sunt foarte politicoasa pentru ca eu cred ca e important modul in care spui anumite lucruri. El spune ca el s-a schimbat pentru ca renuntat la tigari din cauza ca stia ca nu imi plac dar stia asta dinainte sa intre in relatie cu mine. Ca eu mereu fac schimbari pentru el dar ca se vede ca ma fortez si ca nu ar trebui sa fie asa. Si ca daca nu renunta la tigari nu stateam atat de mult cu el. I-am raspuns ca tigarile nu ii fac bine si ca singurul mod in care nu aveam aici daca fuma era daca fuma in casa. Eu daca ii cer ceva, de exemplu i-am zis ca inainte era foarte afectuos cu mine iar acum imi zice ca nu e felul lui de a fi afectuos. Deci da, el s-a schimbat. El pune asa problema:

Am dreptul sa ii cer sa schimbe anumite lucruri dar el nu face niciun compromis, daca da bine, daca nu de acolo e decizia mea daca il accept  sau nu. Adica pot sa cer dar nu inseamna ca primesc. Si ca la fel si eu daca imi cere sa schimb ceva la mine nu trebuie, pot la fel de bine sa ii zic ca nu vreau si atunci nu mai avem nimic de discutat. Adica ori schimb ori ne despartim. Rational are dreptate ca e decizia mea si ca nu ma fortat el sa schimb nimic, dar pe de alta parte e si un fel de santaj emotional evident nu ma forteaza fizic sa schimb nimic, dar cum eu imi doresc 'armonie' las de la mine. Si daca e suparat are si un mod foarte bun de a te face sa te simti prost, foarte direct, implacabil.

Si daca eu sunt nemultumita de ceva in comportamentul lui, e vina mea, ar trebui sa ma gandesc cum sa il fac sa fie asa cum vreau eu. Ca de exemplu afectiunea, daca vreau sa fie mai afectuos atunci si sa fiu sarutata mai des atunci sa fac ceva in privinta asta. Ca atunci cand sunt super aranjata, machiata, manichiura facuta etc vad ca e mai predispus la asa ceva.

Sa zicem ca e high maintenance.

Nu zic ca eu sunt perfecta si eu am defectele mele si cu siguranta si el are calitatile lui. Intr-adevar gateste, ma ajuta la curatenie si e ca si cum e totul rau. Insa atitudinea lui e de felul asta. Venim din tari diferite si evident daca vrea mancare ca la mama acasa trebuie sa faca el. Plus ca ii si place sa gateasca. Mie nu prea.

Mereu zice ca ar trebui sa fiu multumita ca in comparatie cu multi barbati ma scoate in oras, gateste, are grija de casa etc. Dar asta ce inseamna? Nu e ca si cum nu pot face asta singura pentru mine nu? Plus ca eu consider ca e normal sa impartim treburile casei? E atitudinea problema, chiar ieri i-am zis ca orice as face pentru el nu e niciodata suficient.

Daca greseste el (desi bineinteles ca nu se intampla des) recunoaste. E destul de critic cu el insasi de asemenea, dar asta ar trebui sa fie problema lui, nu sa ii critice foarte mult si pe altii. Mai ales pe partenera lui de viata adica se presupune ca alegi o persoana cu care vrei sa fii nu zici ' Asta e perfecta sa o schimb'. Ca el vrea sa fiu mai buna in fiecare zic, cand am inceput sa fim impreuna m-a vazut ca pe un diamant neslefuit. Nu zic, am invatat foarte multe in relatia cu el, insa ajungi intr-un punct in care cum ziceau fetele. El stie mai bine intotdeauna. Ca i-am zis zilele trecute ca nu are sens sa se supere ca nu e ca si cum l-am jignit a inceput sa ma ironizeze ca iar o dau in filosofie si in experienta mea vasta de viata. Ca intotdeauna stiu eu mai bine si ca I don't own him sa decid daca are sau nu drept sa se supere.

Ultima oara a fost editat de andra1989 (2014-04-30 12:50:43)

andra1989 a scris:

si ca I don't own him sa decid daca are sau nu drept sa se supere.

Dar se pare ca are impresia ca he owns you.

andra, exact, iti lasa tie decizia asta pe mana ca sa nu trebuiasca sa zica vreodata ca a esuat el
tu ai plecat, este vina ta, lui ii era bine...
dupa "experienta mea vasta" de viata, nu e ok sa-ti spunem noi ce sa faci
deciziile trebuie sa le iei tu si cred ca si stii ce ai de facut
ai zis-o si mai sus "Suntem foarte diferiti"
dupa ce am citit ce ai scris chiar m-am gandit ca sigur nu e roman (pot sa te intreb ce nationalitate este - curiozitate personala)

cel mai probabil el are nevoie de prietena/sotia trofeu, persoana care sa fie perfecta pentru a-l face pe el sa arate si mai bine
el ti-a zis clar ca nu se schimba, tu il poti accepta asa cum este?

andra,parerea mea,de om matur-

1.fugi!
2.o intrebarica-cum ai stat langa un astfel de om 2 ani?