Sinuciderile-2

corect...

Si eu zic la fel.. Se sinucid doar cei nepregatiti pt viata, cei prea slabi pentru a suporta toate nedreptatile pe care toti le induram. Deci e mai bine sa se sinucida fiindca oricum nu ar face fata vietii si tot acolo s-ar ajunge. Pe de alta parte mi se pare un mod de a-ti manifesta libertatea (sper sa nu dau idei sinucigase nimanui). Dar de multe ori ma gandesc k am venit p lumea asta fara sa ma intrebe nimeni, ca toata viata asta nu are niciun rost, ca de murit oricum murim. E cea mai absurda chestie. Ne chinuim atat sa ne facem un rost, dar pana la urma tot acolo ajungem. Iar noi, traind, suntem sclavii societatii, sclavii vietii... Deci sinuciderea e calea perfecta de a-ti manifesta libertatea. Cei care au curaj sa se sinucida sunt cu adevarat stapani pe viata lor. Eu, de exemplu, nu m-am sinucis din lasitate. Oare ce e mai rau? Sa fii atat de las incat sa nu vrei sa te sinucizi, desi stii k viata nu are niciun rost si k pana la urma tot acolo ajungi, sau sa fii atat de las incat sa te sinucizi pt ca nu poti face fata vietii? Mi se pare o problema mult prea delicata. Nu cred k putem spune daca pana la urma e bine sau rau sa te sinucizi. Si nu ma luati cu Dumnezeu si cu ce zice biserica, ca nu dau 2 lei.. Vorbesc la rece, din punctul de vedere al individului realist....

Ultima oara a fost editat de soulfly (2007-10-01 03:07:50)

Nu cred ca nu exista macar un moment in vietile noastre in care sa fim atat de la pamant incat sa nu mai dorim sa ne trezim a doua zi. Poate unii gandesc asa des, unii o singura data, iar altii niciodata. Ca cei care fac gestul asta sunt mai lasi sau mai slabi decat ceilalti e discutabil si nu am competenta necesara. Desigur, dpdv al religiei, e un pacat, fata de cei care tin la noi e un sacrilegiu. Eu consider ca e un gest urat atunci cand facem asta pentru a santaja pe cineva, "daca ma lasi, ma omor". Atunci cand suferi o pierdere atat de mare incat simti ca nu mai poti continua, daca esti o persoana care are predispozitie spre depresie...nu zic ca este justificat, insa nici nu e dreptul nostru sa judecam. Orice am spune aici, fiecare dintre noi se poate gasi intr-o zi intr-o asemenea situatie. Sa luam cazul lui Romeo si a Julietei - eu una nu am auzit pe nimeni sa spuna "ce fraieri ca s-au sinucis" sau mai stiu eu ce. pur si simplu, la varsta lor si in situatia lor, au considerat ca e mai bine sa moara, decat sa traiasca unul fara celalalt.

Eu una sunt impotriva parerilor "absolute", ori e alba, ori e neagra. Viata mi-a demonstrat ca ma poate baga in situatii in care nu am crezut vreodata ca voi ajunge.

Cred ca exagerati cu duritatea cu care vorbiti despre oamenii cu tendinte sinucigase... este intr-adevar un mod de gandire foarte nociv, acesta de a-ti gasi rezolvarea in moarte... mai ales daca o si faci, atunci este nociv de tot (ce gluma macabra)

Dar nu e vorba pur si simplu ca sunt niste oameni lasi sau nebuni... unii chiar au avut vieti care le-au format niste caractere mai slabe, nu sunt neaparat lasi, sunt foarte emotionali, poate, foarte sensibili.

Si nu intotdeauna e vorba de un mod de gandire. Pentru unii e pur si simplu ceva ce se intampla brusc: o tragedie uriasa iti poate da toata ratiunea peste cap. Asa ca sa nu aruncam cu piatra pana nu am trecut prin ceea ce au trecut altii, mai bine sa ne rugam sa nu avem parte de asa ceva...

PS: Sigur ca sunt si tacaniti care apeleaza la asta pur si simplu... dar nu e general valabil...

offtopic: Cine este Danutz? salut! sunt mai noua! ElaElis
on: spre biserica l-a indreptat cineva ? poate il convingeti! cu toata incapatanarea lui, va uniti o gascitza si plecati in scurt pelerinaj! La pestera Sf Andrei din jud Cta e frumos si linistit; Dervent etc.

baby pink a scris:

Cred ca exagerati cu duritatea cu care vorbiti despre oamenii cu tendinte sinucigase... este intr-adevar un mod de gandire foarte nociv, acesta de a-ti gasi rezolvarea in moarte... mai ales daca o si faci, atunci este nociv de tot (ce gluma macabra)

Dar nu e vorba pur si simplu ca sunt niste oameni lasi sau nebuni... unii chiar au avut vieti care le-au format niste caractere mai slabe, nu sunt neaparat lasi, sunt foarte emotionali, poate, foarte sensibili.

Si nu intotdeauna e vorba de un mod de gandire. Pentru unii e pur si simplu ceva ce se intampla brusc: o tragedie uriasa iti poate da toata ratiunea peste cap. Asa ca sa nu aruncam cu piatra pana nu am trecut prin ceea ce au trecut altii, mai bine sa ne rugam sa nu avem parte de asa ceva...

PS: Sigur ca sunt si tacaniti care apeleaza la asta pur si simplu... dar nu e general valabil...

pai cum, nu subscriu si eu?

skumpi a scris:

asa e...nu se sinucid de`a dragu de a se sinucide...
ori patzesc ceva si in momentu respectiv, fara a analiza lucrurile, cred k calea cea mai simpla e sa nu mai fie...nu se simt cababili sa depaseasca momentu
ori nu actioneaza cu discernamant...

da ti mi voie sa va contrazic...sunt oameni care sunt predispusi la sinucidere...si nu au nevoie de o tragedie personala pt ca face acel pas...pot f bine sa se sinucida pt ca asa au vrut ei cand  s au trezit de dimineata...sunt mai multe tipuri de sinucigasi...dar nu are rost sa intram in teorie...ideea e ca toate aveti dreptate...depinde doar de context si de persoana...

eu am avut o tentativa de incercare. zic asta pentru ca m-a prins mama cu tubul de medicamente in mana. cateva luni bune din momentul ala n-am mai vazut in casa nici macar pastile pentru gat. a fost cea mai nasola depresie pe care am avut-o eu, regina depresiilor.
si mai stiu pe cineva care a incercat cu extraveral. daca nu era pe baza de plante, acum nu mai traia. si contrar teoriei voastre, nu e o persoana salba.
cand esti intr-o situatie nasoala rau si nu vezi nici o alta usa pe care sa fugi, si asta e buna. a dracului de buna.

cele dintre voi care au vrut, macar o data, sa faca asta, dar nu sub influenta primului impuls, stiu ca ai nevoie de mult curaj sa vrei sa schimbi siguranta pe ... ceva. dracu stie ce.

partea buna in "tentativa mea de incercare" e ca am depasit cu bine momentul. nu in sensul ca am supravietuit, ci in sesnul ca am invatat ca shit happens si acelasi shit trece.

ca sa ajungi sa fac pasul asta..trb sa ai motive bine intemeiate,sa ti-i se fi intamplat cva nasol rau...exista si pers care fac chestia asta..si poate nu o data...insa eu consider ca nimik nu e mai presus decat viata noastra..si ca orice lucru are rezolvare,si nu asa...de cele mai multe ori din dragoste se intampla astfel de tragedii,pt unii e scapare insa pt altii nu mai exista....e trist cand se ajunge la asa cva....ff trist