De ce parasesc barbatii-3

dak tot vb de barbati kre parasesc...vorbim numai de barbatii kre isi parasesc femeia sau chiar si copilul? intra si asta? k as avea cateva d zis...sau poate nu...nush

GreenBubbles a scris:

dak tot vb de barbati kre parasesc...vorbim numai de barbatii kre isi parasesc femeia sau chiar si copilul? intra si asta? k as avea cateva d zis...sau poate nu...nush

de ce sa nu intre si asta ? vorbeam parca si de casatoriti...
zi ce vrei sa zici

nu vreau sa fiu feminista,mai ales k eu consider k suntem oameni inainte d femei si barbati...dar asta e c vreau sa spun: sunt unii barbati kre isi parasesc familia,cu tot cu copii.... femeia poate trece peste,are parte de dragostea copiilor... dar copiii nu trec peste asta usor,fff greu si sufera groaznic,dau vina pe ei si nu stiu "de ce a plecat tata?nu ma mai iubeste?" si vroiam sa spun k pot intelege aproape orice motiv pt kre un barbat isi paraseste femeia...dar nu si copilul. voi ce credeti?
(oricum...k sa nu par k urasc barbatii... am vazut in cazuri in kre si femeia s-a parasit copilul si tatal a crescut copilul...dar mai des fac barbatii park chestia asta... eu am patit-o...eu eram copilul)

Ultima oara a fost editat de GreenBubbles (2008-04-01 23:46:02)

uneori am impresia ca unii barbati nu gandesc cu creierul....ci cu....organul

bela a scris:

uneori am impresia ca unii barbati nu gandesc cu creierul....ci cu....organul

lasa k mai sunt si femei ce gandesc cu organul...stai linistita,am vazut si auzit cazuri o gramada...

Ultima oara a fost editat de GreenBubbles (2008-04-01 23:51:35)

pai si eu am ramas un pic traumatizata pe chesti asta...tot timpul am impresia ca nu ma iubeste nimeni si ca voi fi parasita,lasata balta....desi acum de cand am o relatie stabila de 11 ani si un copil,parca m-am mai vindecat....dar asa in adancul sufletului un pic d eteama mai exista

claudia78 a scris:

eu am fost parasita de tatal meu biologic inca din burta mamei...Si de mica am stiut ca am un tata undeva ,care are o alta familie si care nu poate veni sa ma vada din anumite motive nu ca nu ar vrea el...(niciodata mama nu l-a vorbit de rau timp de 18 ani,cand am descperit eu crunta relitate si ce fel de om e) Am suferit f mult in copilarie...pt ca nu intekegeam cum d eun om,caruia ii port numele nu e curios macar sa ma vada....

Tot respectul pentru mama ta,claudia,nush kte femei in locul ei ar fi avut o asemenea atitudine.


Si pt green,eu sunt de acord cu tine. Knd vine vb de o relatie serioasa,o relatie kre la un mom dat s-a bazat pe o dragoste intensa,sunt de acord cu tine. De ce sa-ti inseli partenerul kre altadata insemna totul pentru tine? Macar de dragul acelor sentimente,sa faci totul corect. M-ar deranja cumplit sa-mi zika maine bubi k nu ma mai iubeste,dar m-ar distruge sa aflu k ma insala de nush kt timp si aku ma lasa pt cine stie ce cotoharla nenorocita...ar calca in picioare totul. De ce sa nu fim corecti fata de persoana de langa noi?

GreenBubbles a scris:

nu vreau sa fiu feminista,mai ales k eu consider k suntem oameni inainte d femei si barbati...dar asta e c vreau sa spun: sunt unii barbati kre isi parasesc familia,cu tot cu copii.... femeia poate trece peste,are parte de dragostea copiilor... dar copiii nu trec peste asta usor,fff greu si sufera groaznic,dau vina pe ei si nu stiu "de ce a plecat tata?nu ma mai iubeste?" si vroiam sa spun k pot intelege aproape orice motiv pt kre un barbat isi paraseste femeia...dar nu si copilul. voi ce credeti?
(oricum...k sa nu par k urasc barbatii... am vazut in cazuri in kre si femeia s-a parasit copilul si tatal a crescut copilul...dar mai des fac barbatii park chestia asta... eu am patit-o...eu eram copilul)

nu iti neg deloc suferinta... doar vreau sa-ti mai arat un punct de vedere: inchipuie-ti ca mama ta facea ce facea si-l tinea acasa... el ramanea, cu gandul/sufletul la cealalta... si tu cresteai in atmosfera asta... crezi ca n-ai fi simtit? copilul simte unde nu exista afectiune... ori daca statea peste vointa lui cu voi, nu cred ca era mai bine. nu zic deloc ca asa e bine... dar nici alta varianta nu prea avea, decat una care ar fi fost de bun simt: sa vina sa te vada, sa aiba grija de tine etc etc. in locul tau asta i-as reprosa, nu faptul ca a plecat...

cunosc asa un caz, tipa era indragostita de un altul, iar sotul i-a zis ca ii ia el copilul daca pleaca. si ea n-a plecat pt copil. si acum (dupa vreo 20 de ani) ii pare rau dupa ala, iar baiatul (care intre timp a crescut) si stie povestea, ii spune mama-sii: "trebuia sa fi plecat, si-asa n-am avut viata de familie adevarata". la mine acasa a fost ceva cat de cat similar... nu in sensul in care a intervenit o a treia persoana, ci in sensul in care ai mei nu se mai intelegeau si voiau sa se desparta.. si da, te intewleg, imi amintesc ce bocete sincrone cu frate-meu dadeam atunci sa nu plece... si n-au plecat. acu... nush... se zice ca vrei ce n-ai avut... dar itit spun sincer ca n-am vazut pe aimei nici macar pupandu-se pe obraz la plecarea unuia sau altuia undeva... nik. am fost blocata afectiv tot liceul din cauza asta... nu stiam ce-i aia sa iubesti un om si sa-i arati afectiune... stiam doar ca tre sa fii "tare", "dura"... sa "rezisti in lume". si asta in situatia in care ambii parinti ne-au iubit si ne iubesc enorm si se chinuie pt noi o gramada, cum putini fac... si totusi... copiii simt.

doar o alta perspectiva, nimic mai mult............

baciu a scris:

eu sunt de parere ca nu e indicat deloc ca doi oamnei care nu se mai iubesc sa ramana totusi impreuna din cauza copiilor. Daca relatia nu mai merge si intervin tot felul de certuri si dificultati copii sunt orisicum nefericiti. Insa daca cei doi se despart iar unul dintre ei nu mai tine legatura cu copii e de asemenea foarte rau pentru ca acei copii nu au nici o vina pentru despartirea parintilor. Fiecare copil are nevoie de ambii parinti chiar daca acesti nu locuiesc impreuna. E foarte "criminal" ca din cauza amantei care poate nu are chef de copii un tata sa nu-si mai viziteze copii. Insa de multe ori amantele nu au nimic impotriva copiilor iar tatii rup totusi legatura cu copii, iar acesta este lucrul pe care nu il inteleg de nici o culoare.

exact masa zic si eu.. f f corect!!!

aici ai dreptate... un copil e o responsabilitate... daca ai "comis-o", trebuie sa ai grija de el si sa-i arati ca-l iubesti, indiferent de unde. la asta ma refeream. din pacate... multi barbati fac ce a facut tatal tau... adica fug de responsabilitate si se ascund dupa noua familie ... ceea ce, intr-adevar, nu-i nici matur.. si nici drept pt copil.  si mai din pacate multe femei fac la fel... si asa aflam de copii abandonati prin ghene de gunoi (asta drept caz extrem). daca n-am nimic cu cei care divorteaza si-si cauta fericirea in alta parte (e dreptul fiecaruia sa-si caute implinirea ca om)... mi se pare, vorba lui baciu, criminal sa nu-ti pese de copilul tau... indiferent daca locuiesti sau nu cu el.
green bubbles...