Din nou...CANCER!-80

sunt convins, ca nu vei pierde razboiul asta, dar vreau sa se termine cat mai curand, o zi mai buna.

citesc zilnic acest topic si ma bucur de fiecare data cand apare un mesaj atat de optimist de la Armand.nu-ti pierde speranta,prietene drag!Dumnezeu e mare si face minuni!Doamne ajuta sa  apara si donatorul!

Putere multa Armand si speranta.Iti doresc din suflet sa-ti cresti fetitele linistit si sa-ti amintesti de toate acestea ca de un vis urat.Doamne Ajuta.
Faptul ca am avut pe la 11 ani hepatita virala(A parca) ma exclude automat din lista posibililor donatori?

in fiecare zi ma lupt, totul a devenit o lupta fara pauza, nu mai e ca si cand eram in barcelona, cand aveam timp se de respiro......e o lupta dura cu timpul, care se acutizeaza f repede .....
e greu de descris tot ce imi trece prin minte in astfel de clipe, insa azi ma gandeam ca dacaa reusesc sa inving asa ceva, oriunde vezi vedea ca se va rade mai mult sau va fi mai multa caldura sau bucurie....e posibil sa fiu eu acolo.
Viata in spital.....as putea scrie o carte cred , la final.....am atatea intamplari........numai colectatul de sange e o aventura, pt ca nu mi se mai vad venele deloc si sunt intepat si invinetit peste tot.....am invatat sa imi controlez durerea asta....ma uit asa relaxat, desi doare uneori de iti vine sa te  arunci pe geam.
vorbesc cu fetitele la telefon, atat cat ne intelegem.....ma intreaba daca e gata buba......ce pot spune? ca ma umflu de plans dupa? c a am sufletul sfasiat? dar trebuie sa fac asta pt o viata cu ele, altfel.....

Armand  ,... iti spun si eu ceva ... asa o incurajare .. vointa , lupta si multa putere !

Inca sunt in spital.....maine inchei tratamentul ce a dus la eliminarea lichidului din plamani, si vor sa vada cum reactionez fara stimulente...Am avut o noapte grea....a facut diaree si a ma simt tare obosit acum. azi mi-a cantat una din fetite la telefon..nani-nani, puiul mamii....E asa greu, uneori simt ca muntele care il duc in spate ma striveste. Deja ma lasa genunchii, insa e clar ca e lupta finala intre mine si boala. Fie ma tin tare si astept o minune de la dumnezeu.....si apare donatorul, fie se termina. Nu mai am mult si ajung ca la fotbal, la 11m.
Stau si ma gandesc ca e asa straniu sa las lucruri neterminate, sa nu mai pot face lucruri pe care nici nu ma gandeam ca nu o sa le fac.....sa ma intalnesc cu prieteni vechi, sa fac ce fac toti cei din jurul meu, lucruri banale.....si ma refer acum nu acum......daca nu se intampla minunea.
Eu nu am fost niciodata pus fata in fata cu tragedii apropiate familiei mele, nici macar a unor apropiati, nu am fost pregatit cumva ca se pot intampla astfel de lucruri si prin apropierea mea.....Ma gandeam ca sunt invincibil....si cand colo, sunt nimic. Unmare nimic ce nu isi poate controla viata. dura descoperire, la vremea ei.
Tratamentul si evolutia bolii e dusa la extrem in cazul meu, inclusiv asteptarea asta dupa donator. Am avut de luptat cu un munte, l-am invins, am diminuat bboala, am coborat de pe el cu speranta ca ma va astepta un camp plin de flori, vindecarea....insa am vazut un munte caruia nu ii vad varful, un munte imens, incomparabil cu cel pe care il depasisem deja. Cred ca am pornit cum pleaca uniii sa cucereasca Hymalaya...desi pare mai greu la mine....nu, fara discutii e mai greu. Azi nu am decat speranta ca dumnezeu nu va abate vanturi si ninsori grele in urcusul meu.
Simt ca m-am schimbat radical, totul are alt sens, timpul curge altfel, sensul lucrurilor e altul, parca m-am reincarnat intr-o alta dimensiune.....Perceptiile despre problemele cotidiene ale oamenilor sunt altele, unele , si de fapt majoritatea mi se pare aiurea, inutile, fara gustul pe care-l aveam inainte......fade.....
As vrea sa traiesc, trebuie sa traiesc, trebuie sa am sansa, sa am parte e o minune....altfel totul e zadarnic....Pt mine.....

armand nu te descuraja...asteapta minunea ca o sa vina ...nu iti pierde speranta chiar daca e greu....foarte greu...
mai ales daca tu ai inceput sa-l cunosti pe Dumnezeu mai bine acum in momentele astea ale durerii,EL te-a vazut si nu te lasa....crede din toata inima ta si din tot sufletul tau,si cand nu te astepti se iveste minunea!roaga-te cu toata inima ta!
dumnezeu sa fie cu tine ,si sa iti dea putere  si vindecare!
DOAMNE NU LASA COPILUL TAU,RIDICA-L DIN PATUL DURERII SI DA-I VINDECARE!
IARTA-I TU DOAMNE TOATE PACATELE LUI,SI NU ITI INTOARCE FATA TA DE LA EL!

nadinab a scris:

nu esti un nimic,n-ai fost si nici nu vei fii
esti OM ,iar asta spune totul
te-a ingenuncheat o nemernica de boala,dar nu te-a si doborat ,pentru ca ai luptat cum cred ca nu sunt multi in stare sa o faca
ne dai noua sfaturi ne faci sa  privim viata cu alti ochi,si sa multumim ca suntem sanatosi,sa ne bucuram de fiecare raza de soare,picatura de ploaie,in loc sa fii furios pe toti si toate
si ma intreb de unde atata putere?
de unde atatea cuvinte frumoase ?
atat de mult curaj sa spui ce simti?

ma dor cuvintele tale,dar nu pot sa nu ma intreb cati dintre noi ar avea puterea sa srie ceea ce simt in asemenea momente,sa descrie prin ce trec...
eu nu as putea
sunt o fricoasa .Ma sperie si o simpla vizitala medic,si rezultatul unei banale analize
TE ADMIR PENTRU CONTINUI SA FII LA FEL DE DEMN
SI-L IMPLOR PE BUNUL DUMNEZEU SA TE RASPLATEASCA{ sa-ti gaseasca un donator si sa te faci bine}

ai atat de multa dreptate...si eu as fi exact ca tine...nu cred ca as avea puterea lui...

Alin, nu te da batut, va veni minunea...stim si noi ca e greu...dar nu e imposibil. Iti multumim ca ne amintesti sa iubim viata si sa nu mai fim atat de interesati de lucrurile materiale...cu totii ne dorim sa te cunoastem... sper sa avem sansa asta..deci, sa apara donatorul, Doame ajuta-l te rog frumos !

Ultima oara a fost editat de daria_25 (2009-10-15 19:06:46)

...cuvintele cred ca ar fi de prisos acum...

Vezi ca trebuie sa mergem la campusel,   la luci, nu e chiar ca la rusu, dar e mai salbatic, mistoo de tot, daca urcam pe creasta, iarna,  o sa fie de vis, fac eu rost de palinca,  fa-te bine, armand   ! ! ! ! !