Condoleante Michael Jackson-8

mda ce sa zic ...intr-adevar era foarte naiv ....atat nimik mai mult ..

da

copil ultrasensibil + tata dur = combinatie letala

dar, acum MJ e fericit, conform spuselor unui medium renumit din USA...

doar merita cu prisosinta.

Ultima oara a fost editat de iris2 (2009-07-22 15:43:56)

iris2 a scris:

da

copil ultrasensibil + tata dur = combinatie letala

dar, acum MJ e fericit, conform spuselor unui medium renumit din USA...

doar merita cu prisosinta.

macar atat  ...dak in acesata lume nu afost fericit macar acum sa fie chiar dak e in cealata lume 

iris2 a scris:

Astazi a fost inmormantat Michael Jackson!
Glorie vesnica, rege al muzicii!
Ingerii sa te inconjoare cu munti de dragoste.
Inima mea va plange toata viata pentru tine.

Scrisoare catre Micahel Jackson de la o fana....

"Michael...

Ce as putea sa-ti spun mai mult decat ca mi-ai atins sufletul iremediabil? Esti Artistul, cel care a fermecat scena si inimile unui glob intreg, miscand lumea cu o forta care a lasat orice alt artist in urma pentru totdeauna. Esti incredibil de delicat, imi place sa-ti studiez fiecare imbratisare, dintre cele pe care le imparteai cu generozitate fanilor; chiar si atunci cand paseai parca nu functiona pentru tine gravitatia, erai ca o boare, cu tine totul parea posibil. Ca printr-o pirueta iti raspandeai bunatatea si zambetul luminos peste toti cei care au avut norocul sa te cunoasca si peste noi, fanii tai... In momentele astea imi amintesc vorbele tale din martie catre noi: "Va iubesc pe toti, serios, trebuie sa stiti asta.. din adancul sufletului meu.." La fel si noi. We love you more, M...
Unii au gasit ca se pot lega de bunatatea ta imensa, de dragostea ta neafectata, de generozitatea ta.. Lasa-i. Dragostea unei lumi este mai importanta. Asta arata ca niciunul dintre mesajele pe care ni le-ai lasat nu s-a pierdut. Nici macar unul.


Trebuie sa-ti spun, Michael, ca iubesc fiecare nota a ta, cantata, vorbita sau scrisa.. fiecare miscare, fiecare zambet, fiecare fastacire, fiecare imbratisare.. Lumea mea rasuna de tine. Esti cel mai frumos si binecuvantat om pe care mintea mea a avut sansa sa-i contemple. Om si geniu, copil si intelepciune.


Multumim pentru vindecare! Lumea asta e mai buna prin tine, pentru ca tu inspiri in oameni tot ce e mai bun. Sau cum spune mama: Dumnezeu ne mai trimite din cand in cand pe cineva asa ca Michael ca sa avem un termen de comparatie.. Sa vedem cum stam cu frumusetea sufletului..


Sa stii ca cei mici de la Leaganul Sfanta Ecaterina au crescut frumos, cu speranta in suflet, pentru ca un moment pe care l-ai daruit lor acum multi ani a dat roade in sufletul lor; sa stii ca Farkus, copilul din Ungaria caruia i-ai salvat viata cu transplantul, este sanatos si bine. Sa stii ca pamantul iti canta cantecele. Ti-am dedicat o alee in parc. Ti-am ascultat concertul. Oamenii te iubesc. Cei mici iti invata versurile, sunt fascinati de tine, se imbraca la fel.. Sa stii ca mama, tata, Miky, Hari, Iuli, Alina, Anton, bunica mea - oameni importanti din universul meu, se gandesc la tine cu dragoste.


Sa stii ca 14 septembrie 1996 ramane in memoria mea ca cel mai frumos concert din viata mea si posibil cea mai frumoasa zi, caci probabil nu ma voi mai intalni cu acele emotii incredibile de a te vedea live. Aveam 11 ani si mai stiu si cum era vremea in ziua aceea.. Tata mi-a gasit de curand agenda unde aveam scrise versurile melodiilor tale.. ascultam casetele cu tine pana le toceam, ca sa inteleg mai bine ce spui.. si transcriam.. transcriam.. am mai gasit poze cu tine si biletul de la concert, lipit cu grija pe o foaie decupata, astfel incat sa se poata vedea si ce scrie pe spate.. langa am descris un pic ziua concertului si cat de intens a fost totul.. imi amintesc cum, la sfarsitul concertului (cu toate insistentele mele, am stat in tribuna pentru ca tata credea ca sunt prea mica sa ma storcesc cu fanii langa scena), am ramas acolo o vreme, pana cand esarfele imense care incadrau scena si imitau flacari au inceput usor usor sa cada.. Tot ce voiam era sa te strang in brate. Asta mi-as dori si acum. Ma gandesc la tine. Mi-e foarte dor de tine, esti parte din mine, din familia si viata mea.. cum as putea sa te las vreodata?.. Mi-e foarte greu, incerc sa-mi lipesc cioburile astea de inima. Deocamdata nu merge. Dar cine stie.. Cine a stiut ca va durea atat??.. N-am prevazut nimic.. Iti promit ca-mi voi trai viata intr-un mod care sa-ti faca onoare si ca in toate momentele mele frumoase vei fi cu mine, ca sa le vezi prin ochii mei..


Pot s-o spun acum: te iubesc, te-am iubit toata viata. Esti eroul meu frumos. Esti tu, Michael. Acelasi caruia i-am scris o scrisoare cand aveam 11 ani, mentionand pe plic, langa adresa, cu carioca roz: "If you have a heart, give this letter to Michael".

Sa nu-ti fie teama. Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa aiba grija de tine pentru totdeauna, sa te mangaie cu Odihna, Iubire, Pace, Bucurie, Frumusete. Iar tu sa stii ca te iubesc cu adevarat. Eu si alte milioane si milioane care am fi vrut sa ne iei in brate si sa dansam. Cine stie.. Poate candva.. Eu nu ma pot desparti de tine.

We will be there!

Cu dragoste,
Alexandra "

draga Serene, ce mi-ai facut cu scrisoarea Alexandrei...
Cu greu am reusit sa citesc toata scrisoarea, caci mi s-au impaienjenit ochii de lacrimi; Alexandra a exprimat in scris ceea ce simtim cu totii, fani, nefani, copii, tineri, parinti, bunici; m-a indurerat profund si pentru nu se stie cat timp aceasta plecare fizica, definitiva, brutala si neasteptata.