Discutii de tot felul intre mamici si burtici - 15-125

Să trecem acum la fetiţe, deoarece iubirile lor familiale iau forme ceva mai diferite. Să ne reamintim că pentru băiat primul obiect al dragostei este mama, imagine a tandreţii pe care o va purta ?n el pe tot parcursul idilei familiale. Fetiţa ?ncepe prin acelaşi prim obiect al dragostei: mama. Dar, contrar băiatului, ea trebuie să transpună imaginea mamei asupra tatălui. Acest fapt face ca idila familială să fie ceva mai complicată pentru ea.
    C?nd fetiţa ?ncepe să capete independenţă şi să se diferenţieze de mama sa, descoperă ?n s?nul familiei un nou obiect de tandreţe şi se ?ndrăgosteşte de tatăl ei. La fel ca băieţii, unele fete păstrează secrete aceste sentimente şi vise, ?n timp ce altele le exprimă ?n mod liber.
    Fetiţele se pot arăta foarte feminine şi cochete la această v?rstă. Ele ştiu să fie mult mai subtile dec?t băieţii pentru a-şi atinge scopurile ?n timpul idilei familiale. Aceasta ţine de faptul că femeile au mai multă fineţe ?n relaţiile interumane. De fapt este posibil ca mama nici măcar să nu-şi dea seama p?nă la ce punct se află ?n luptă cu fetiţa ei pentru a obţine dragostea tatălui. Aveţi convingerea că fetiţa ?ncearcă să vă imite c?nd ?ncearcă să gătească sau să facă curăţenie, c?nd ea ?ncearcă de fapt să-i arate tatălui că poate fi o soţie mai bună dec?t dumneavoastră
    Fetiţa se găseşte ?ntr-o situaţie mai dificilă dec?t băieţelul, deoarece ea dispune de mai puţin timp cu acest tată iubit.  ?n societatea actuală, taţii sunt de cele mai multe ori absenţi. Băiatul are posibilitatea să petreacă mai mult timp cu obiectul pasiunii sale idilice, mama, pe c?nd fetiţa ?şi petrece zilele aştept?ndu-şi cu nerăbdare tatăl. Acest lucru o obligă să-şi trăiască idila mai mult ?n imaginaţie.
    Ea ?ncearcă sentimente de ostilitate şi rivalitate la adresa mamei, ceea ce o tulbură la fel de mult ca pe un băieţel gelos ?n luptă contra tatălui său. Ea se simte dependentă de mama ei din cauza iubirii şi ?ngrijirii constante pe care i-o oferă. Simte că este un lucru teribil să vrea ca mama ei să plece şi să nu se mai ?ntoarcă niciodată. La fel cum băieţelul proiecta sentimentele de ostilitae asupra tatălui, fetiţa le proiectează asupra mamei. Ea ?şi imaginează că mama ştie că vrea să scape de ea, deci ?i este ostilă şi vrea să o pedepsească.
    ?n timpul ?ntregii perioade visele ?i sunt perturbate de coşmaruri ?n care se vede urmărită de o vrăjitoare sau un monstru, reprezentare inconştientă a mamei ostile şi răzbunătoare pe care şi-o imaginează.
    ?ntr-o familie normală, fetiţa ?nvaţă că tatăl aparţine mamei şi că nu poate să-l aibă numai pentru ea. Descoperirea acestui lucru se prelungeşte pe timpul ?ntregii perioade de la trei la şase ani. Progresiv, ea renunţă la aspiraţiile sale amoroase şi le substituie bărbatului pe care ?l va iubi şi cu care se va căsătorii mai t?rziu. ?n acest fel at?t fetiţa c?t si băiatul rezolvă problema menajului ?n trei.
    Să punem acum o ?ntrebare importantă: Ce puteţi face, dumneavoastră şi soţul dumneavoastră,  pentru a ajuta copilul ?ntre trei şi şase ani să evolueze normal şi să rezolve această problemă?
    ?nainte de toate, calitatea relaţiilor dumneavoastră conjugale va fi decisivă pentru copii dumneavoastră aflaţi ?n această criză. Dacă aveţi o viaţă conjugală stabilă, ?n care domină dragostea, copiii ?şi vor da seama ?n mod progresiv că idila lor este imposibilă şi vor şti să găsească o soluţie ?n perioada preşcolară. Dar dacă relaţiile conjugale sunt marcate de profunde ne?nţelegeri, problema va fi mai greu de rezolvat pentru copiii dumneavoastră.
    Dacă uniunea dumneavoastră este compromisă, ceea ce poate fi eficace pentru a vă ajuta copiii să rezolve problema idilei familiale pe care o trăiesc, este să consultaţi un consilier conjugal. Acest lucru trebuie luat foarte serios.
    Copilul va ?ncerca cu siguranţă să nască discuţii ?ntre dumneavoastră şi soţul dumneavoastră pentru a scoate un profit. Va ?ncerca, ?ntr-o manieră infantilă, să plaseze obstacole ?ntre dumneavoastră. Dacă există dificultăţi majore ?n menajul dumneavoastră băieţelul poate reuşi ca mama să ?l trateze mai mult ca pe un iubit ?n miniatură dec?t ca pe un copil. Dacă o mamă se delectează prea mult cu atenţiile fiului său, deoarece simte că soţul nu se mai interesează suficient de ea, ia naştere o reacţie care nu este sănătoasă pentru copil. Mama va avea tendinţa să diminueze rolul tatălui ?n ochii copilului, ?n loc să-i ?ntărească prestigiul. Şi fetiţele pot juca acelaşi rol ?n  acest joc ?a diviza pentru a conduce?, ?ncerc?nd să-l ?ntoarcă pe tată contra mamei.
    ?n această perioadă părinţii nu trebuie să lase copilul care găseşte punctele slabe ale relaţiei conjugale să le valorifice pentru a-i despărţi. Trebuie ca am?ndoi să reziste a răspunde seducţiei romantice a copilului, primind ?n mod deschis avansurile sale. Trebuie să reacţioneze resping?ndu-l ?n mod tandru. Mama trebuie să-l facă să ?nţeleagă pe băiat că ?l iubeşte pe tata, că este soţia lui şi că doreşte ca şi băieţelul să-şi iubească tatăl. Băiatul nu se va putea căsători cu ea c?nd va fi mare deoarece este deja căsătorită cu tata şi este foarte fericită. ?ntr-o zi va găsi femeia potrivită pentru el şi se va căsători cu ea. Pentru moment, el este băieţelul mamei dar şi al tatălui.
    ?n acelaşi fel, tatăl ar trebui să-i explice clar fetiţei că o iubeşte mult, dar că mama este soţia lui. Nu va putea să se căsătorească cu el c?nd va fi mare. El este deja căsătorit cu mama şi este foarte fericit. Dar ea este fata lui şi nimeni nu va putea ocupa locul privilegiat pe care EA ?l ocupă ?n inima lui. ?ntr-o zi va găsi un băiat pe măsură şi se va căsători cu el.
    Nici tatăl nici mama nu au vreun motiv să respingă copilul ?n mod brutal. Nu trebuie să-l ?ncurajaţi să creadă că ?ntr-o zi ?i vor fi satisfăcute capriciile, dar puteţi acţiona cu tact pentru a-i prezenta situaţia reală. De asemenea nu trebuie ca micuţul să se simtă ridicol sau nebun pentru că a dorit asemenea lucruri. Reamintiţi-vă că aceasta este o etapă normală a dezvoltării sale şi o pregătire naturală a viitorului său mariaj.
    Mai presus de toate nu trebuie să-l ?ncurajaţi ?n mod activ să-şi facă asemenea vise. Acest lucru va da naştere unui ataşament mult prea puternic care va fi dificil de rupt mai t?rziu.
    Dacă dumneavoastră şi soţul sunteţi oameni ?ndeajuns de calculaţi, a căror uniune este fericită, copilul va depăşi fără probleme obstacolele acestui amor pe la v?rsta de şase-şapte ani.

Blue, eu sunt omniprezentă

La noi nici nu se pune problema sa nu l luam in concedii cu noi, sa nu i luam   vara viitoare vrem sa mergem undeva toti . Sotul nici nu concepe sa nu mergem toti, cum fara pitici??nop. el nu mai poate dupa David si cand acasa sta numai cu el.

Janis, eu de la 2 luni am fost singura cu David pana la 6 luni. si a fost greu doar cu colicii, in rest orice, as fi facut si as face pentru pitic.pacat ca n am reusit sa mentin alaptarea ..
Nu o sa l intarci  vorba lui Kata, asta zici tu acum. dar timpul trece, el creste si o sa te schimbi si tu, stand in fiecare zi cu el.

Acum citesc si eu ati scris o gramada,

Garga, spune mi te rog, ce carte este dince ai scris tu?     

Ultima oara a fost editat de LikeIt (2012-03-13 21:03:50)

buna mamici!!
acum ca a dat caldura chiar nu mai am timp de forum ....am citit asa in mare ce ati mai scris

papu ma bucur ca esti ibne,parca asa am citit,ca te-ai operat si esti bine ,sa fie ibne in continuare

razu...ce scumpa e fetita ta...nu-tiface griji,toti copiii fac asta

mie im-e ciuda ca a mea nu se ridica,...toti copiii de pe aici de varsta ei,se ridica,stau in picioare...si mi-e ciuda ca ea inca nu se ridica....ce-i drept,ea a stat tarziu si in fundulet...nici pe burita nu astat deloc,ca nu-i placea..dar oveni si timpul ei sa se ridice,sa mearga...

flow..iar  m-ai dat gata cu carol..e asa sucmpa...

pirina, a mea a avut aceeasi problema la picioruse,le-a avu tindrpetat espre interior talpitele si mi-au zis din spitla sa-i fac masaj ,asa spre exterior,eu i-am facut...ea statea...iif aceam dupa baie,sau inante de baie...eram si eu stresat rua pe chestia asta.... ma gandeam s anu ramana asa...
pana cand m-am dus la  chirurg ortoped pe la 5 luni jumat ede i-a facut eocgrafie de sold...si daca dr a zis ca e totul  ok,m-am linistit..vad ca acum nu le mai are...
fa-i si tu masaj,din cate am inteles masajul ajuta in prima luna,a 2 a...apoi nu mai stiu exact....

adina mai ai 2 zile si face ana 1 anisor....

JanisJoplin a scris:

.suntem o natie de stricati?

nici tocma sanatosi emotional nu suntem, majoritatea.... asa, offtopic, se discuta ieri pe un grup de fb in care am nimerit si eu despre "imposibilitatea de a spune copilului "te iubesc"".... am ramas socata cate MAME considerau asta ceva absolut ok, normal, firesc etc.....

garga, io am ceva dubii fata de teoriile din cartea aia... se bazeaza pe "complexul lui oedip", care, pare-se, are destule deficiente dpdv practic, chiar daca teoretic are sens. Dar mai vb dupa 3 ani

flow...e de bine la tine

la noi e ceva genul

" cine e iubitul lui mama?

raspuns "aNDU"

eu  " tata ce este"?

el " ubitul gaga " ( adica iubitul catelului ce el l-a botezat gaga "

asa ca esti norocoasa, eu dc sunt acasa , cam de o luna, max 2  ..." mama in sus , mama in jos, unde e mama, mamaaaaaaaaaaa" acum de ex sunt racita si am adus'o pe mama la mine sa stea in seara asta ( sotul lucreaza si de noapte azi ), nici un efect la andu, ii explic ca sunt racita, ca raceste si el...nimic MAMAMAMMAAMMA./...ubita mea..mamamama

ieri ca sa plec la sc a trebuit sa il cumpar efectiv, s aii promit ca iia duc o macara ca sa pot pleca, plangea si se agata de mine ca NU am vrut sa mai ajung la scoala

Ultima oara a fost editat de ally_na (2012-03-13 20:51:58)

Ally_na   !Un dulce Andu. Si imi place ca l-a cuplat bine pe tati.

Sanatate multa!

Kata nu imi amintesc ca mama sa imi fi spus ca ma iubeste cand eram mica. Din "dalac =drac de copchila" nu prea m-a scos caci eram rea tare . Acum recupereaza la greu si, mai ales, cand este vorba de Carol.

kata eu ma lupt cu asta din partea gandacului si a nasei care ASA vor sa intarc copilul ,

hai sa va mai zic ce face junele meu

suna tata;su acum si ma duc sa iau mobilul ( eram la bucatarie sa ii fac ceva de mancare ( lapte cu cereale de nani nani ) ) tzitzi e desertul

el " nu, stai acolo"

ma opresc nedumerita  si el f hotarat

" fa papa, nu fon"....am ramas masca, mama radea cu gura pana la urechi

il intreb " iti e foame" ...el

'' da, da tzitzi...andu papa foame "...
ii zic, ' andu nu pot sa fac tzitzi la bucatarie"

el " ba da si imi ridica bluza "....uite cina luata de al meu copil

sa il intarce cine vrea ...eu NU

Ultima oara a fost editat de ally_na (2012-03-13 21:00:36)

nici a mea nu ne-a zis decat impersonalul "mama te iubeste", care e TOTAL diferit de "te iubesc". si io si fra-meu am fost niste incuiati afectiv pana la cel putin 20 de ani. io ma tratez acum, am inceput cu tati si continui intensiv cu cris... da' e nasol ca ai nostri copilasi sa sufere din cauza blocajelor noastre si a modelului matern prost pe care l-am asimilat/internalizat...

janis, nu ma superi, am intristezi... da' asta e grija mea, nu a ta

ally

apropo... ce-mi zice ieri ficioru-meu (innebunit dupa junk food-ul numit salata de orez cu ton si lamaie?).. ca tzatza mea stanga ar avea gust de ton si-l intreb... si "aia dreapta"? "a lamaie"

Ultima oara a fost editat de katami (2012-03-13 21:03:38)

kata....salta cu ton ce esti