Intrebari si raspunsuri pentru viitoarele mamici - 20-109

Fetele, am revenit si eu     
Nu am citit chiar tot, dar....va pup pe toate!     
Asira   scucces la eco   
Laura    sa te relaxezi. Totul va fi bine pana la capat! 
Parfumel   sa scapi de greturi! 
Eu st bine, dar        mi-am repetat azi beta 3464,33. Nu a crescut cam mult? 
Luni am avut 612, miercuri ar fi trebuit dublu 1224, iar azi ar fi trebuit inca un dublu 2448.
La mine e cu 1000 mai mult. Sper sa fie Gemeni si nu alte probleme 
A mai avut cineva asemenea crestere?    Parca Garga
Garga,        Te rog sa ma ajuti cu un sfat 

Kata      si pe tine si pe bebei si pe cel din burtica si pe cel mare      

vrabi eu zic ca totul e bine.Majoritatea fetelor au facut testul la 48h , sau de mai multe ori doar dak au fost pb (oprire din evolutie, la echo nu se vedea si erau suspecte de extrauterina).Fii optimista si asteapta urmatorul control echo unde ti se poate spune exact daca e un bebe sau 2  

salut burtici!

Mai stiti ceva de Madlena?

  .... o sa mai intru sa verific, sper sa o gasesc pe aici cu vesti cat se poate de bune!
Doamne ajuta!

Buna fetelor. De data asta eu va scriu si nu sotul meu... sunt acasa, am fost externata din spital acum cateva ore. Vreau sa va multumesc pentru suport su sprijin, sotul meu mi-a mai citit din ce ati scris voi cand vb cu el la telefon. Am citit acum cate ceva din urma... insa credeti-ma sunt foarte multe pagini si nu am forta necesara. Din acest motiv nu vreau sa dau nici un nume, imi e frica ca as putea uita pe cineva,deci va multumesc din suflet tuturor !!!!!!!!!
Important e ca sunt bine. Rugaciunile noastre au fost ascultate. A fost fara doar si poate cea mai cumplita experienta din viata mea si a sotului meu. Sincer fara el alaturi nu cred ca as fi facut fata. L-am simtit ca i-a fost frica si ma uitam la el cum ascunde de mine acest lucru si cum incerca sa imi dea forta.
Deci... ca sa va descriu... Dupa internare mi-au fost facute o groaza de analize. Timp de 3 zile nu am stiut exat ce ma asteapta. Apoi in a 3-a zi de spitalizare mi s-a explicat foarte clar: in primul rand era viata mea pusa in pericol. Riscul de deces era destul de mare. Deci va puteti imagina !!! Ma uitam pe geam si ma gandeam ca ...vreau sa traiesc... plangeam la telefon cand vorbeam cu sotul meu...
Apoi mi s-a comunicat ca in pozitia unde se afla sarcina nu se putea interveni chirurgical, pentru ca exista riscul de deces in primul rand (din cauza hemoragiei) apoi pierdeam uterul. Deci ce sa spun... fara cuvinte sa descriu starea de atunci.
Insa alternativa a fost un medicament foarte rar care a fost comandat la farmacie sa fie preparat, sa opreasca sarcina din evolutie si se spera ca apoi corpul sa o respinga afara. Terapia a fost 2 injectii. Dupa doua zile au inceput sa se vada efectele: stare de voma, dureri de cap... etc, mi-au pus perfuzii ca sa nu mai vomit si evident repaos total la pat. Apoi corpul a reactionat si mi-au dat zilnic pastile ca sa nu vomit. Dupa 3 zile am inceput sa sangerez... ceea ce se si dorea, ca sa se elimine embrionul.
Am eliminat sange coagulat, la inceput 2 bucati pe zi, apoi mai multe, uneori si 7 bucati pe zi. Ca in final sa elimin chiar saptamana asta miercuri 15 pe zi!!! Era enorm de mult si sarcina tot nu iesise. Mi-au facut ieri (joi) ecografie si era tot acolo !!! S-au adunat toti medicii si au citit tot dosarul meu (eu plangeam pe hol) si s-a decis sa se intervina chirurgical. L-am sunat imediat pe sotul meu, care a plecat imediat de la servici si a venit la mine.
Sansele de reusita erau mai mari (pentru ca timp de aproape 2 saptamani am sangerat zilnic si am eliminat mare parte din cheagurile din uter si colul uterin), insa riscul tot exista. M-au pus sa semnez ca sunt de acord sa pierd uterul ca sa imi salveze viata. Am avut anestezie totala... Cand m-am trezit, prima intrebare a fost ce s-a intamplat cu uterul, mi-au spus ca au reusit sa mi-l salveze !!!!  Am inceput sa plang de fericire... si cand m-au scos pe hol si l-am vazut pe sotul meu... asta i-am spus... mi-a fost salvat uterul.... Ieri nu ma puteam misca prea bine iar el a ramas pana aseara tarziu cu mine sa ma ajute sa mananc, sa ma ridic din pat etc. Astazi sunt mult mai bine. Am dureri jos doar cand stau mai mult de 15 min in picioare, trebuie sa stau la repaos. Am un tratament de urmat si cu Dumnezeu inainte !!!! Ce-a fost mai greu a trecut !!!
V-am facut un rezumat la ce a fost... pentru ca e mult mai mult....
Sunt fericita ca dupa 3 saptamani de spitalizare m-am intors acasa INTREAGA. E tot ce conteaza pentru noi !!!!

Ultima oara a fost editat de Madlena06 (2012-03-30 19:04:53)

madlena..multa multa sanatate si recuperare rapida.

Madlena, refacere rapida iti doresc Prin ce a trebuit sa treci, Doamne

Madlena, mă bucur că ai intrat să ne scrii, dar cel mai mult mă bucur că ești bine și că au reușit să ?ți salveze uterul. Știu că treci printr-o perioadă foarte grea, chiar dacă partea critică ai lăsat-o ?n urmă și ?ți mulțumesc că ?mpărtășești cu noi această experiență dureroasă. ?mi pare rău că treci prin asta și sper ca suferința ta să scadă c?t mai repede și să reușiți să vă ?mpliniți visul.

pass, sunt tot asa, nicio schimbare, cum m-ai lasat asa ma si gasesti.
dar tu cum esti? ce face puiutul tau? ai aflat ce este? pup si puiutul mai mare.