Intrebari si raspunsuri pt viitoarele mamici-42-78

Alexandra, bravo pentru bagajel, eu in dimineata travaliului inca alergam prin casa si nu stiam ce sa mai pun in bagaj
Acu sa vina puiul mic

Cristinica, poate vrea si puiul tau sa fie nascut pe data de 1

Happy, am citit, da bine-ar fi sa reactioneze asa si pe termen lung. Si Yannick reactioneaza bine, chiar empatizeaza cu ei, ii pupa si ma alerteaza cand plang. Dar nu a stat mai mult de 1-2 ore in preajma unuia. Mie mi-e de cum va reactiona cand va vedea ca nu mai pleaca bebe din casa, ca vor dormi impreuna, etc.

L-am intrebat daca o s-o iubeasca pe Inoke cand va veni acasa la noi. Si s-a uitat putin la mine fix, apoi m-a imbratisat de burtica pentru prima data! El nu zice da verbal, doar facand gestul cu capul, si nu la fel, da din cap. Si m-a uimit ca nu a zis doar da, ci mi-a aratat cum o s-o iubeasca. M-am topit pe loc
Apoi l-am intrebat si daca o sa aiba grija de ea si a dat din cap ca nu vreun minut incontinuu

Si mai e ceva. De vreo 2 saptamani a inceput sa fie tare ahtiat dupa tati, si in somn plange dupa el si il striga. Daca iese din ca,era incepe sa planga si il striga tati tati, nu poate misca nimic fara el. Imi da un sentiment de iguranta ca va fi ok cat voi fi in spital.
O iau ca pe un semn ca le aranjeaza Dumnezeu pe toate si incepe sa stea cu tot mai multe persoane din placere, fara sa ma prefere pe mine.
Ca ma gandesc si ca poate simte ceva si incepe sa ma respinga, dar incerc sa nu dau curs acestor ganduri ca nu ma ajuta la nimic...

Si eu mai am de cumparat bepanthen si cred ca atat. In rest am cumparat o gramada, dar sunt toate prin pungi si pungute exact cum le-am luat, depozitatee jos in dressing, nu ma incumet sa ma apuc de ele. Desi cam arde, nu ma simt deloc stralucit, in fiecare noapte am inpresia ca acum acum incepe travaliul asa durerisi stari am.

Ultima oara a fost editat de denorah00 (2014-11-01 17:40:04)

Pup fetele!
Cris, tot 2 in 1?

Deno, in cate sapt esti? E un scump Y al tau, dupa cum povestesti se va intelege bine cu surioara, va avea o partenera de joaca. Cel putin eu asa il vad

Blue, speeeeeer oricum sunt sigura ca o s-o iubeasca mult, daca s-ar si adapta usor la noua situatie, ar fi perfect
Luni fac 36 sapt.
Ce face printesa ta?

Cristinica, intru de 10 ori pe zi sa vad daca ai nascut
Apropo, am incercat si noi scutec textil si nu cred ca ni se potriveste. Dupa 3 ore avea outele foarte iritate ca nu l-am dat cu crema, si in pampers daca nu il ung la fel roseste

Deno, ce dragut, unu in burtica, altul pe burtica. Sunt f curioasa cum va Y reactionat cand se vor vedea.
Eu bagajul l -am facut in genti, una pt mine, una pt bebe. Le mai puteam pune intr-un troller dar era prea mare si nici n-am vrut sa mai arunc banii pe altceva.
Eu de bagaj m -am apucat exact in ziua cand am facut 38 sapt, deci timp mai aveti fetelor. Doar hainele lui bebe le-am calcat si aranjat de ceva timp. Acum as mai avea ceva de spalat dar cred ca le las pt dupa, nu prea mai am chef. Vedem cum stam cu cheful zilele viitoare

Blue, cred ca si-a descoperit buza doar, nu cred ca va face un tic din asta.

Emy, nu vreau sa redeschid discutia prea mult, pentru ca s-a inteles f gresit tot ce am spus eu.
Auzi tu, bb1 e mai important
Adevaratul motiv pentru care m-am chinuit cu alaptatul, a fost starea de "mai putin mama daca nu alaptezi" pe care mi-a indus-o acest forum nu am avut niciodata sentimente speciale ca imi tin copilul la piept. Nu m-am chinuit din dragoste, pentru ca acum, dupa mai bine de 2 ani stiu ca dragostea nu sta nici 1% in alaptat. Ar trebui sa vina de la sine, firesc, usor, natural. La noi nu a venit asa si de foarte multe ori am alaptat de nevoie, nu de drag. A fost doar experienta mea.
Cat despre faptul ca Yannick este copilul meu de suflet, ce as putea sa zic in momentul asta in care il am doar pe el ? Este normal sa gandesc asa/diferit de cum voi gandi dupa ce vor fi 2. Am zis de multe ori si aici pe forum ca in momentul in care o voi naste pe Inoke, mi se va naste a doua jumatate a inimii, sunt sigura.

Din punctul meu de vedere, orice bb2 la diferenta mica, va avea parte de mai putine lucruri decat bb1v pentru ca e logic, atunci era doar unul, acum vor fi 2 cu nevoi total diferite si totusi primordiale pentru amandoi.
Cine pretinde ca le poate oferi egal, ori minte, ori are un bb1 icoana, ori nu stiu. Dar la noi cel putin, nu cred ca va fi posibil. Totul in functie de Yannick. Cm am mai zis, se poate sa am o surpriza placuta. Dar nu imi fac sperante sa cad de prea sus.

Fa un exercitiu de imaginatie. Gandeste-te ca ai in brate un bebe si Maia se uita la tine cu lacrimi in ochi si iti spune "pe mine de ce nu ma iubesti asa mami?"
Eu am vazut pe viu faza asta intr-o familie. Mi-au dat mie lacrimile, si nu stiam cum sa ies mai repede de acolo, sa nu mai zic de mama fetei care era devastata.
Evident, ce a intrebat fetita nu era adevarat, dar ea asta simtea.
Nu ma pot pune in locul ei nici o secunda, si nici exercitiul de imaginatie nu il pot face cu Yannick pentru ca as plange o saptamana. Am un nod in gat si acum cand scriu, de-ala de vrei sa plangi dar te abtii.

Cam asta este ce simt eu, si nu vreau nici o clipa sa ii neglijez pe niciunul, am pus doar o intrebare aici despre cum as putea proceda ca sa nu trecem prin asa ceva, atata tot, si s-a ajuns la judecati urate, aiurea.
Ca n-as putea gandi asa ceva cu privire la copiii mei, dar na... Asa e scrisul pe net.

Ultima oara a fost editat de denorah00 (2014-11-01 21:17:23)

Da blue, in sfarsit cineva care intelege
Ideea  porneste doar de la alaptat, ca mie asta mi s-a parut ca am facut primele 3-4 luni de zile, am alaptat non-stop. Si nu stiu daca tine de experienta sau nu, dar nu am putut alapta decat intr-o singura pozitie. In sezut, aplecata peste copil pe care il tineam pe picioare. Cum il puneam jos cum urla, nu se linistea decat cu sanul, apoi de la capat. Zi-noapte, zi-noapte.
Iar cel mare nu are doar mofturi. Trebuie si el spalat schimbat imbracat spalat pe dinti, hranit, scos afara, etc, pe langa joaca.
Si eu m-am simtit luni de zile ca o vaca nemulsa, dar asta sa fi fost cel mai mare bai, nu a mai contat deloc cum m-am simtit eu si nici nu va conta. As fi extrem de fericita sa pot alapta si acum, si sa fie toti impacati. Dar multe vor fi si in functie de Yannick.
Na, sa ma condamne cine vrea ca imi iubesc baiatul
Si iubirea mea pentru Inoke nu va avea legatura nici cu alaptatul, nici cu Yannick nici cu nimeni. Va fi doar intre noi doua
O sa-i iubesc egal, dar totusi diferit. Daca unul va fi mai puternic si unul mai slab, nu le voi da in mod egal, ci fiecaruia pe nevoia lui, o sa-i iubesc si ajut asa cum vor avea nevoie fiecare in parte, si voi incerca mereu sa fac din ei un yin-yang perfect, unul sa nu fie exclus de celalalt, in fiecare moment din prezent.
Degeaba imi fac procese de constiinta ca pe y l-am alaptat si am stat zi si noapte cu el pe piept, si poate cu ea nu va fi la fel, asta nu inseamna ca va fi neglijata, poate sta la fel de bine cateodata si pe pieptul lui taica'su sau al bunicii unde a stat si y de altfel, si sa simta comfort si siguranta. In momentul in care vor fi in casa amandoi, voi incerca in asa fel incat sa ii multumesc pe amandoi, chit ca uneori ca sa stau cu cea mica pe yannick il voi lasa sa beleasca ochii la desene o ora, sau ca sa stau cu yannick pe inoke o voi legana cu piciorul in leagan.
Despre asta vorbesc eu...

Buna fetelor 
Va pup pe toate si va citesc cand apuc. Luni am fost la eco, bebe are 3400 (+\- 400 g) marti sunt programata la ceza dar imi e groaza. Nu am stat niciodata plecata de langa A decat la servici, niciodata noaptea. Nu stiu cum o sa facem fata amandoua situatiei ca numai eu am culcat-o seara. Imi vine sa plang de pe acum 
Inteleg perfect ce spune Deno si am cam aceleasi trairi dar sunt sigura ca unele se vor schimba odata cu venirea acasa si lucrurile vor fi facute in functie de situatie si nevoile fiecarui copil. Nu stiu daca mai tineti minte dar eu de mult ma vaitam de frica aceasta ca nu stiu cum sa sbordez dituatia astfel incat A sa resimta cat mai putin schimbarea si implicit suferinta.
Crissu hsi ca au obosit bratele motatelor 
Va pup