Numai al meu e asha?-5

26 si 23.

anitza locuitul impreuna cu iubitul este proba de foc pt un cuplu in opinia mea
eu stau de un an impreuna cu iubitul si crede-ma desi il iubesc si ma iubeste cateodata imi vine sa il strang de gat...de cele mai multe ori tot de la lucruri din astea marunte incepe ....ca nu strange dupa el...sau ca nu ma ajuta suficient....mai ai putina rabdare stati impreuna numai de 3 luni, incearca sa ii mai explici ca acum nu mai sta singur si ca nu mai poate sa faca ce vrea, adica sa lase totul aruncat...ca trebuie sa te ajute si el doar sunteti un cuplu iar mutatul impreuna nu inseamna ca el si-a luat menajera si eventual bucatareasa....
daca nu vrea si nu vrea incearca sa le lasi asa vezi cum reactioneaza, chiar dc nu iti place dezordinea, normal

pai da eu asa i-am facut lui iubi chiar daca nu suportam sa vad totul vraiste si pana la urma a inteles ca nu glumesc cand i-am spus ca eu nu mai fac totul...i-am spus ca dc vrea pe cineva sa stranga dupa el sa isi angajeze menajera...
mai ai rabdare totusi au trecut doar 3 luni, noi si acum mai avem discutii din astea mai ales cand ma apuca pe mine....

nu am stiut unde sa scriu....sper sa nu fie nimic dak scriu aici...asa aseara cand am venit din oras am fost mult prea nervoasa ca sa intru pe forum mai adaug si lacrimile care curgeau continuu....joi de valentine's mi'a dat un cadou(o rata de plus+o felicitare) am inceput sa plang pentru ca stiu ca nu e genul lui mai ales sa scrie scrisori,felicitari...sau sa caute cadouri...in cele din urma mi'a zis in seara aia k fratele lui a cumparat ratusca si felicitarea...am fost foarte bucuroasa(am inceput sa plang knd mi'a dat cadoul).....aseara l'am intrebat al cui e scrisul de pe felicitarea ca ii cun scrisul si nu era al lui...si dupa ce mi'a turnat cateva minciuni mi'a zis ca felicitarea a scris'o prietena lu fratesu(pe care nu pot sa o suport si si'a dat seama de asta)...cand am ajuns acasa am inceput sa plang si i'am tr mesaj...la care raspunsul lui a fost ,,imi pare foarte rau''...ce parere aveti?sunt eu prea drastica?nu putea sa ia o foaie de caiet sa scrie el?inteleg ca e obosit cand se intoarce de la lucru dar da'o dracului de treaba nu are 5 min la dispozitie sa'mi zica ce simte????in concluzie baiatu' doar a cotizat si aia mi'au luat cadou de valentine's day

dulcinika...
sigur nu e cea mai fericita varianta, dar gandeste-te ca macar ti-a luat...putea nici sa nu-ti ia..si aia cu scrisul poate nu a facut-o din lene...poate voia sa iasa bine, sa fie si scrisul frumos si credea ca el nu e in stare.
nu spun sa te impaci cu gandul si pe viitor, ci doar sa vezi partea buna acum..
Si spune-i ca nu conteaza daca e un cuvant, sau o fraza, sau daca n-are sens sau daca nu e poetic...dar ca vrei sa iti scrie el..orice, dar sa fie scris/simtit de el.. trebuie sa stie, altfel nu are de unde sa ghiceasca.

P.S. Mie de Valentine's mi-a luat un trandafir galben.. m-am bucurat mult cand am vazut (eu consider ca un trandafir e cadoul perfect pt o astfel de "sarbatoare"), dar dupa cateva secunde cand am realizat ca e galben, m-am intristat imediat (rosu inseamna iubire...galben na, ce inseamna ca gata sa fim amici (suntem intr-o perioada mai critica acum) vrea sa-mi sugereze ceva prin faptul ca nu e rosu...bla bla...filme facute de mine in minte scenarii..)
Dar nu am zis nimic.. nu am vrut sa stric ziua aia prin comentariile mele..
Si dupa 5 minute mi-a zis el de buna voie ca ar fi vrut sa fie rosu, dar aia rosii erau ofiliti si urati...
Deci nu mai trebe sa ne facem tot felu de scenarii si chestii barbatii gandesc mult mai simplu..

Ultima oara a fost editat de Loveable (2008-02-17 10:57:48)

nu  ai  fost  deloc  drastica...si  eu  la  fel  as  fi  reactionat...cum  ad  pt  iubita  lui  sa  nu'i  scrie  nici  macar  2  randuri  pe  felicitare...asta  denota  cata  atentie  iti  acorda

eu si al meu ne zicem totul, ce am facut, ce vom face, ce avem de gand... si mi se pare cel mai bine asa. dulcinika, nu ai reactionat deloc deplasat. si eu m-as fi simtit la fel, sa fi fost in locul tau..

Uite (incerc sa rezum ce vreau sa zic)...
El in fiecare zi merge cu baietii (colegii) la un suc la ora 6...
Vad ca mai nou si sambata merge...aseara ma suna pe la 8, il intreb ce face...pai o sa ma duc la un suc...si intreb de ce? (ma gandeam ca e vreo problema, ca isi mai si rezolva problemele cu colegii pe acolo)...el: aa pai asa, ca e sambata.. Deci mai nou si sambetele aaa pai e sambata merg la suc.. si dupa suc urma sa vina un prieten la el sa se joace pe playstation..
L-am sunat pe la 9 rupta, distrusa.. i-am spus ca nu mai pot, nu mai rezist...plangeam in disperare...m-a ascultat, nu a zis nimic.
si l-am intrebat: cand ma suni mai incolo ca nu vreau iar sa astept pana la 2 noaptea tel tau.. a zis ca pe la 10, 10 jumate..
pe la 11 m-am pus si eu in pat, nervoasa, de data asta cu telurile pe silent...nu mai aveam nervi nici sa plang, nici nimic...
Azi dimineata la 7 am vazut ca imi trimisese sms la 12 jumate "dormi?", iar peste juma de ora, vazand ca nu raspund imi scrie: "o sa presupun ca "dormi" " .. Deci tot el e nesimtitul si ma ia cu ihi, mda, dormi, intre ghilimele, si zambetul ironic.. dupa faza idioata pe care a facut-o din nou.
Deci...merita sa te enervezi si nencajesti la fiecare faza din asta? (eu la asta recunosc m-am necajit tare si inca mi se intoarce stomacul de nervi, si imi sta un nod in gat mai mai sa plang)

loveable si eu ma enervez foarte tare cand imi spune ca vine si nu vine, sau ca ma suna si nu ma suna...si ma apuc repede de plans. Si dupa o tura buna de plans ma linistesc si involuntar imi tre prin minte toate momenetele frumoase petrecute impreuna. Si abia atunci realizez ca eu de ce plang ca prosata pentru nimic? Daca lui i se par alea lucruri lipsite de importanta, pot sa mi se para si mie.