Discutii de tot felul intre mamici si burtici - 18-149

Lucky, m-am topit ce frumos ai vorbit despre noi!

Fetelor, asa va vad/va percep eu   si cred ca si cei din jurul vostru.

No, bun. Janis, pozele alea se mai pot vedea?

Sweety...Doamne, cat imi e de draga marea. Atat mi-e de dor...

Alina, fug sa citesc povestea. Ce fac fetele?

Pai alisia e la mama, mai sta pe la ea cate o zi doua. diseara sau maine dimin o aduc acasa. de acum vreau sa o tin mai mult acasa. nu vreau sa se simta data la o parte. iar Luiza doarme acum.

e greut cu Alisia. o simt f trista. incepe sa planga din orice, nu vrea sa faca multe lucruri pe care le facea inainte. vad un regres la ea. nu mai mananca bine, nu mai face la olita.in fine. nu e problema asta. dar o simt trista. vine la mine , vrea atentie. eu incerc sa ii ofer, dar cateodata sunt f obosita si ma mai rastesc laea, ca face pozne. doamneeee.tre sa am rabdare, ca nu vreau sa sufere.

kata cum fu? ce face criss?

neatza fetele.
ziceti-mi si mie pls exista lapte HA si pentru 2+ ani??
noi am facut o alergie urata si doctoritza ne-a recomandat lapte HA, insa nu stiu daca gasesc pentru varsta ei.
 

si eu ma bucur tare ca ne-am vazut si imi pare rau ca a prins cris frica de valuri ... dragul de el Mie imi pare rau ca nu am putut sa stau mai mult

La noi experienta in 3 nu a fost chiar ok am povestit aici http://forum.anticonceptionale.ro/p2631 … l#p2631487 si http://forum.anticonceptionale.ro/p2631 … l#p2631573

pirina a scris:

buna mamici,
Ne am intors si noi de la pediatru. Mi a spus sa incep diversificarea, cu fructe, gen suc de prune,,struguri,mere. La 4 luni jumate? si sa ii dau lactuloza si apa sau ceai. Voi ce ziceti? Eu sunt in ceata complet. Inca nu a facut, de o saptamana, daca i-as pune termometrul precis ar face,dar incerc sa nu. Ceai nu prea a vrut

sa schimbi pediatrul

em, citesc acu si revin

andreea, e mai urat decat ce facea/face cris de la caldura. nu stiu ce sa zic....

alina ziceam in ideea in care ma trezesc dandu-mi cu parerea cand tu ai studii in domeniu

em, te stresezi degeaba imi pare rau ca nu a fost experienta pe care v-ati dorit-o, oricum ce ati facut voi a fost un gestminunat pt copilul ala (imi pare rau ca nu am apucat sa-l cunosc si pe el). DAR de aici si pana la a-ti face idei despre propria "mamicenie" e cale lunga. in primul rand, pe copilul tau nu-l nasti de 7 ani vine "blank", in el scrii tu ce vrei/poti... nu e acelasi lucru cu a-l creste pe al altcuiva. io mereu am zis, n-as putea fi educatoare/invatatoare, mi se pare ingrozitor de greu sa cresti copiii altora ASA CUM VOR EI SA FIE CRESCUTI - iar daca nu faci asa, dupa mine, nu esti bun in meseria asta, indiferent cate principii bune ai putea TU sa transmiti copiilor alora... ei au nevoie cumva de validarea celor de acasa, nu de negarea lor. iar daca acasa sunt pb, tu, ca pedagog, trebuiesa stii sa calauzesti copilul pe alt drum in mod discret, fara a-i discredita pe ai sai. ceea ce MIE mi se pare imposibil, peste puterile mele. vad ca si tie cam la fel. dar asta nu inseamna ca pe AL TAU nu-l vei putea creste. INSA, chiar si asa... stii tu, "copiii nostri nu sunt copiii nostri"... deci si ce am zis mai sus are limite. si DA, ca mama (mai ales cum e la tine si la mine si la multi din generatia noastra, care nu am avut experiente "perfecte"cu propriile mame si nu suntem perfect impacate cu trecutul) vei avea parte de DESTULE momente in care iti va veni sa-ti "iei lumea in cap" etc. in niciun caz faptul ca iti cresti copilul ap/dupa anumite principii "corecte"/dupa nush ce model NU iti garanteaza o viata de mami in roz, in care copilul sa iti raspunda mereu la fel, previzibil de dragut (bine, stiu ca nu asta iti inchipuiai, dar nah, zic si eu ca sa subliniez). nooo, tu vei fi un zambet cand el va tranti si va urla in schimb, tu vei face un efort pe care el il va vedea ca inutil/in plus/deranjant etc etc. E NORMAL sa fie si asa, si de astea. dar mie cris (care ESTE un copil "dificil", totusi) si nu numai mi-a confirmat ca, tragand linie, dintr-un copil de care "te ocupi" cu sufletul acolo iese ceva bun.... pana la urma

katami a scris:

andreea, e mai urat decat ce facea/face cris de la caldura. nu stiu ce sa zic....

alina ziceam in ideea in care ma trezesc dandu-mi cu parerea cand tu ai studii in domeniu

em, te stresezi degeaba imi pare rau ca nu a fost experienta pe care v-ati dorit-o, oricum ce ati facut voi a fost un gestminunat pt copilul ala (imi pare rau ca nu am apucat sa-l cunosc si pe el). DAR de aici si pana la a-ti face idei despre propria "mamicenie" e cale lunga. in primul rand, pe copilul tau nu-l nasti de 7 ani vine "blank", in el scrii tu ce vrei/poti... nu e acelasi lucru cu a-l creste pe al altcuiva. io mereu am zis, n-as putea fi educatoare/invatatoare, mi se pare ingrozitor de greu sa cresti copiii altora ASA CUM VOR EI SA FIE CRESCUTI - iar daca nu faci asa, dupa mine, nu esti bun in meseria asta, indiferent cate principii bune ai putea TU sa transmiti copiilor alora... ei au nevoie cumva de validarea celor de acasa, nu de negarea lor. iar daca acasa sunt pb, tu, ca pedagog, trebuiesa stii sa calauzesti copilul pe alt drum in mod discret, fara a-i discredita pe ai sai. ceea ce MIE mi se pare imposibil, peste puterile mele. vad ca si tie cam la fel. dar asta nu inseamna ca pe AL TAU nu-l vei putea creste. INSA, chiar si asa... stii tu, "copiii nostri nu sunt copiii nostri"... deci si ce am zis mai sus are limite. si DA, ca mama (mai ales cum e la tine si la mine si la multi din generatia noastra, care nu am avut experiente "perfecte"cu propriile mame si nu suntem perfect impacate cu trecutul) vei avea parte de DESTULE momente in care iti va veni sa-ti "iei lumea in cap" etc. in niciun caz faptul ca iti cresti copilul ap/dupa anumite principii "corecte"/dupa nush ce model NU iti garanteaza o viata de mami in roz, in care copilul sa iti raspunda mereu la fel, previzibil de dragut (bine, stiu ca nu asta iti inchipuiai, dar nah, zic si eu ca sa subliniez). nooo, tu vei fi un zambet cand el va tranti si va urla in schimb, tu vei face un efort pe care el il va vedea ca inutil/in plus/deranjant etc etc. E NORMAL sa fie si asa, si de astea. dar mie cris (care ESTE un copil "dificil", totusi) si nu numai mi-a confirmat ca, tragand linie, dintr-un copil de care "te ocupi" cu sufletul acolo iese ceva bun.... pana la urma

Eeeeeehhhh Kata, studii nestudii, ajungi in situatii in care teoria nu se prea pupa cu practica. chiar daca sunt in domeniul psihologiei, uneori ma simt depasita de situatii. asa ca de multe ori sfaturi de la voi, care treceti prin astea , la fel ca mine, sunt foarte bune...asa ca nu am cum sa ma supar. chiar te rog sa imi deschizi ochii mereu, daca gresesc. imi place modul tau de a gandi, pari mult mai relaxata si mai inteleapta. si cred ca asta e parerea multor fete de aici, nu doar a mea. nu degeaba te-am numit sefa de trib

Ultima oara a fost editat de Alina Elena (2012-07-11 16:06:39)

Emilya a scris:

Kata merci am venit cu ideea de "abia astept sa am un copil" zdruncinata din toate strafundurile pentru ca practic am intrat in panica, mi s-a confirmat faptul ca NU STIU cum sa ii abordez pe astia mai mari, nu stiu cum sa le vorbesc, nu stiu cum macar sa ma prefac ca ma intereseaza preocuparile lor ... cu cei mici sunt in elementul meu in schimb, baiatul respectiv are un frate cam de varsta lui Criss cu care reusesc sa ma conectez mult mai bine...e trist ce se intampla in familia aia ...
Sa va zic ultima remarca inteligenta a tatalui? Nevasta-sa e insarcinata cu al treilea copil, o fetita si tat-su cica "Fiica-mea as vrea sa fie frumoasa da proasta ca nu e bine ca fetele sa fie prea destepte"           

Vaiiiiiiiiiiiiii