Cum le spun parintilor?-2

si eu sunt de acord cu pink, total de acord!!!
editat: sa va dau exemplul meu: stam in italia, amandoi lucram si castigam destul de bine avem 23 si respectiv 24 de ani, eu la anul in aprilie voi da licenta si am de gand sa ma inscriu deja la master in toamna.
ne-am gandit sa ne mutam impreuna, ne-ar placea dar avem multe motive pt care sa nu o facem: desi castigam bine, nu e chiar de ajuns........................
Alte parti negative sunt ca trebuie sa facem curatenie (eu urasc!!!), sa speli vasele, sa faci mancare, sa speli (eu nu stiu sa pun masina de spalat) sa calci. off o multime de lucruri pe care eu nu le fac.. si nici nu imi place sa le fac.
in fine, acesta este doar exemplul meu..............

Ultima oara a fost editat de mary_aleee (2009-06-08 16:37:43)

copilu a scris:

cel mai bine e sa te gandesti daca vrei intr-adevar sa faci pasul acesta si de ce.. si le spui parintilor atunci cand sunt bine dispusi avantajele si de ce iti doresti tu sa te muti.. si ar trebui sa inteleaga.. eu dupa ce am terminat liceul si m-am mutat in Bucuresti tot asa a trebuit sa ii conving sa ma mut cu logodnicul meu (pe atunci) si le-am zis in fata ce si cum de ce ar fi mult mai bine pentru mine sa ma mut cu el.. si desi aveau conceptie dinaceea ca e rusine sa stai cu baiatul inainte de nunta si in familie nu s-a aflat ca am stat asa tot au fost deacord pnaa la urma.. le-am expicat o gramada ca e mai bine pentru mine si pana la urma au inteles.. e greu dupa cum au zis si fetele sa stai cu prietenul te maturizeaza mult dar sunt de parere ca e fffff bine sa stai cu viitorul sot inainte de a te casatori caci difera f mult de relatia cand sunteti fiecare la mama acasa.. intervin probleme cotidiene si oboseala si te trezeste mult la realitate o experienta dinaceasta.. si te maturizeaza foarte mult!
bafta!

Nu te supara dar parerea ta nu prea corespunde cu realitatatea. DA trebuie sa astepti pana ai bani sa te muti!!!! Normal. Tie ti-ar placea sa stai vreo 2 3 ani de zile pana iti creste salariul, si sa strangi din fund? Sa nu-ti poti cumpara nimic si sa stai tot timpul cu lipsuri pentru ca ai bani decat de strictul necesar ?
Crede-ma dragostea si visele astea frumoase si ambitia pe care o ai la inceput nu-ti tin de foame pe termen lung.
Si poate rezisti 6 luni dar dup-aia cred k o iei razna incet incet... mai ales ca suntem toate fete frumoase si cu aspiratii si eu personal cred k as lua-o razna daca as "sta pe loc" 1 an 2 ani de zile pana cand o sa traiesc lejer.
Prefer sa traiesc la parinti si el la fel decat sa-mi transform viata intr-un cosmar (la figurat vorbind) pentru ca am lipsuri.
Eu nu am trait niciodata cu lipsuri si nu am de gand sa traiesc acum doar fiindca mi-am pus eu o ambitie prosteasca de a trai cu prietenul meu, de parca in 2 ani de zile cat mai stau la parinti, mi se termina viata.
Nu vreau sa isc certuri sau diferente de opinii, dar cu rabdarea treci muntii

pink_martini a scris:

Nu te supara dar parerea ta nu prea corespunde cu realitatatea. DA trebuie sa astepti pana ai bani sa te muti!!!! Normal. Tie ti-ar placea sa stai vreo 2 3 ani de zile pana iti creste salariul, si sa strangi din fund? Sa nu-ti poti cumpara nimic si sa stai tot timpul cu lipsuri pentru ca ai bani decat de strictul necesar ?
Crede-ma dragostea si visele astea frumoase si ambitia pe care o ai la inceput nu-ti tin de foame pe termen lung.
Si poate rezisti 6 luni dar dup-aia cred k o iei razna incet incet... mai ales ca suntem toate fete frumoase si cu aspiratii si eu personal cred k as lua-o razna daca as "sta pe loc" 1 an 2 ani de zile pana cand o sa traiesc lejer.
Prefer sa traiesc la parinti si el la fel decat sa-mi transform viata intr-un cosmar (la figurat vorbind) pentru ca am lipsuri.
Eu nu am trait niciodata cu lipsuri si nu am de gand sa traiesc acum doar fiindca mi-am pus eu o ambitie prosteasca de a trai cu prietenul meu, de parca in 2 ani de zile cat mai stau la parinti, mi se termina viata.
Nu vreau sa isc certuri sau diferente de opinii, dar cu rabdarea treci muntii

eu ce am zis am zis din proprie experienta.. fac parte dintr-o familie modesta la fel si sotul meu.. (eu am 22 el 24) am avut si perioade cu lipsuri si perioade bune.. deci cam stiu cum e sa ai si cum e sa nu ai.. m-am mutat la bucuresti in primul an de facultate caci am facut facultatea aici.. si m-am mutat cu logodnicul meu pe vremea aia..actualul sot.. el lucra in ploiesti si cand am venit in bucuresti si=a gasit de lucru dar un salariu mic.. in al doilea an de facuta m-am angajat si eu cu jumatate de norma.. ai mei ne ajutau cu chiria.. asta ar fi facut-o indiferent daca stateam cu el sau nu caci e imposibil sa faci universitatea si sa lucrezi cu norma intreaga.. acu au trecut 3 ani.. el are un salariu mai mare.. urmeaza sa imi caut si eu de munca luna asta.. dupa ce scap de examene si licenta.. ne-au ajutat si ai lui cu mancarea.. si da a fost f greu.. au fost si inca mai sunt luni in care poate nu pot sa imi cumpar tot ce vreau.. nu imi pot cumpara haine de firma etc.. dar sunt multumita cate am realizat pana la varsta asta.. ne-am luat un credit si avem masina caci aveam nevoie.. ne-am mai luat mobila cat pentru camera.. si incet incet pornind de la 0.. pardon am avut 1 pat 1 dulap 1 covor si un birou cand am plecat de acasa. si el a adus un tv si o masa de tv.. si acum avem destule cat iti trebuie pt o casa.. cu ajutor de la parinti cu multa munca si cu cap am reusit cat de cat sa ne punem pe picioare si eu sunt multumita de cat am reusit pana acum... da e f adevarat ca e greu si cu casa si cu scoala si cu serviciul.. e f greu dar am trecut peste.. am avut si multe greutati si ii multumesc lui Dumnezeu ca ne-a dat caci m-=am trezit la realitate si am realizat ca omul langa care stau cu care m-am casatorit este chiar jumatatea mea.. caci am trecut peste toate... cu iubire cu rabdare si cu truda si ajutor cat s-a putut de la parinti am reusit sa facem cate ceva.. deci se poate dar trebuie sa vrei.. eu acu am zis cazul meu.. dar normal sa cuntem diferite si fiecare isi doreste cate ceva vrea cate ceva,, eu asta mi-am dorit in asta am crezut si am reusit 3 ani de zile.. si mi-am zis parerea doar..

pink_martini a scris:

Si poate rezisti 6 luni dar dup-aia cred k o iei razna incet incet... mai ales ca suntem toate fete frumoase si cu aspiratii si eu personal cred k as lua-o razna daca as "sta pe loc" 1 an 2 ani de zile pana cand o sa traiesc lejer.
Prefer sa traiesc la parinti si el la fel decat sa-mi transform viata intr-un cosmar (la figurat vorbind) pentru ca am lipsuri.
Eu nu am trait niciodata cu lipsuri si nu am de gand sa traiesc acum doar fiindca mi-am pus eu o ambitie prosteasca de a trai cu prietenul meu, de parca in 2 ani de zile cat mai stau la parinti, mi se termina viata.
Nu vreau sa isc certuri sau diferente de opinii, dar cu rabdarea treci muntii

asta zic..suntem cu toate diferite... ea va face cum va simti.. daca poate sta cu lipsuri se muta daca nu nu.. una intr-un fel alta in altul... fiecare cum simte si cum ii e mai bine.

eu cred k v-ati descurca si cu salariul lui,si ce o sa iei si tu e bine venit aproape la 30 mil cu bonuri cu tot e prea bine

da el e ff bine ca a terminat farmacia da nu toata lumea lucreaza ca farmacist....pai in invatamant vin cu 8 mil amarati ai mei...chiar imi spunea ca nici nu ma baga in seama cu aia.Cica mi-i da de haine

pai cam asta ma gandeam andrulina.Deocamdata o sa stau sa vad ce hoatarasc in legatura cu facultatea.eu las sa se mai calmeze lucrurile...deja incerc sa ma obisnuiesc ca voi da licenta in februarie...si sa ma gandesc ca nu-s singura ca mai sunt 45 din grupa mea ...incerc sa vad altfel lucrurile.Oricum licenta o am facuta mai ramane doar sa dau tampenia aia de restanta ca sa pot intra in examen.
va multumesc ptr sfaturi fetelor si cele pro si cele contra
rog un moderator sa inchida topicul

Ultima oara a fost editat de Melany1 (2009-06-03 19:51:26)

Mel, nu-l inchid, poate mai sunt fete in aceeasi situatie si vor vrea sa posteze aici.

pink_martini a scris:

copilu a scris:

cel mai bine e sa te gandesti daca vrei intr-adevar sa faci pasul acesta si de ce.. si le spui parintilor atunci cand sunt bine dispusi avantajele si de ce iti doresti tu sa te muti.. si ar trebui sa inteleaga.. eu dupa ce am terminat liceul si m-am mutat in Bucuresti tot asa a trebuit sa ii conving sa ma mut cu logodnicul meu (pe atunci) si le-am zis in fata ce si cum de ce ar fi mult mai bine pentru mine sa ma mut cu el.. si desi aveau conceptie dinaceea ca e rusine sa stai cu baiatul inainte de nunta si in familie nu s-a aflat ca am stat asa tot au fost deacord pnaa la urma.. le-am expicat o gramada ca e mai bine pentru mine si pana la urma au inteles.. e greu dupa cum au zis si fetele sa stai cu prietenul te maturizeaza mult dar sunt de parere ca e fffff bine sa stai cu viitorul sot inainte de a te casatori caci difera f mult de relatia cand sunteti fiecare la mama acasa.. intervin probleme cotidiene si oboseala si te trezeste mult la realitate o experienta dinaceasta.. si te maturizeaza foarte mult!
bafta!

Nu te supara dar parerea ta nu prea corespunde cu realitatatea. DA trebuie sa astepti pana ai bani sa te muti!!!! Normal. Tie ti-ar placea sa stai vreo 2 3 ani de zile pana iti creste salariul, si sa strangi din fund? Sa nu-ti poti cumpara nimic si sa stai tot timpul cu lipsuri pentru ca ai bani decat de strictul necesar ?
Crede-ma dragostea si visele astea frumoase si ambitia pe care o ai la inceput nu-ti tin de foame pe termen lung.
Si poate rezisti 6 luni dar dup-aia cred k o iei razna incet incet... mai ales ca suntem toate fete frumoase si cu aspiratii si eu personal cred k as lua-o razna daca as "sta pe loc" 1 an 2 ani de zile pana cand o sa traiesc lejer.
Prefer sa traiesc la parinti si el la fel decat sa-mi transform viata intr-un cosmar (la figurat vorbind) pentru ca am lipsuri.
Eu nu am trait niciodata cu lipsuri si nu am de gand sa traiesc acum doar fiindca mi-am pus eu o ambitie prosteasca de a trai cu prietenul meu, de parca in 2 ani de zile cat mai stau la parinti, mi se termina viata.
Nu vreau sa isc certuri sau diferente de opinii, dar cu rabdarea treci muntii

imi place cum gandesti..esti o persoana foarte pragmatica, realista..sunt total de acord cu punctul tau de vedere...