..:: PRIMUL SI UNICUL ::..-4

La mine, el nu e primul prieten, prima relatie, insa e primul cu care am avut relatii intime, si momentan unicul; in 4 ianuarie am facut 8 ani, in 17 august anul trecut am facut 1 an de la casatorie, acum lucram la bebe si sper sa fie si ultimul

Nu zic ca asa va fi, pentr ca nu pot sa stiu ce va aduce viitorul, dar stiu ca acum totul e bine, sunt fericita si implinita, trecem peste neintelegeri cu comunicarea si cred ca ne ajuta si faptul a nu stam 24/7 bot in bot; suntem amandoi cu joburile, el mai iese cu baietii, eu cu fetele; avem o relatie super ok, nu am renuntat niciunul dintre noi la prieteni si la pasiuni doar pentru ca suntem impreuna.
Am avut si o despartire; intrasem oarecum in monotonie, si pot sa spun ca acea despartire a fost punctul in care ne-am dat seama amandoi ca intr-adevar suntem fauti unul pentru altul si A durat espartirea undeva la 2 saptamani, timp in care el s-a cuplat cu o tipa, eu cu un tip (ca savad defapt ce simteam sau nu pentru prinul), dar nu a mers deloc, nimic; asa am realizat ca el e the one (cel putin deocamdata). Interesant e faptul ca el s-a cuplat cu tipa (care era si o fosta iubita de-a lui de prin liceu, tipa pe care cica a iubit-o) tot ca sa afle daca intr-adevar ma iubeste sau e doar obisnuinta si mai simte ceva pentru fosta (detaliu aflat de la altcineva - nici nu stiu daca el stie ca eu stiu motivul lui)
In legatura cu (,) curiozitatea, cateodata ma gandesc oare cum ar fi cu altul, dar o data ce evoluez cu gandul, imi dau seama ca, momentan, nu pot concepe sa fiu cu altul; nu as putea pur si simplu.
Repet, spun momentan deoarece nu stiu ce imi/ne aduce viitorul.

mandarina/orangina, welcome back!

chiar si ne-eventual, nu?

da...e mai bine asa, ca sa stim cum stam
fiecare:P

Da, acum sunt cu altcineva și, ca și ?n cazul Corinushei, deja cu actualul a fost un moment ?n care, deși locuiam deja ?mpreună, ne-am despărțit cu multe sc?ntei. A fost o perioadă ?n care am ?nțeles mai multe dec?t ?n 22 de ani trăiți p?nă atunci. Eram dependentă de el. Știam că dacă mă despart de el nu prea am unde mă duce. El simțea frica mea și ?și permitea mai multe dec?t am crezut că pot să suport... Ultima dată am plecat după ce am descoperit că stabilise să se vadă cu una din fostele, care mă desconsidera de c?te ori avea ocazia. La supărare ?mi reproșase pe față că ?cum ?mi imaginez eu că poate avea viață personală, dacă eu stau la el și nu poate aduce pe nimeni?. Credeam că mor. E un tip foarte bine văzut ?n Chișinău, dar și-n Rom?nia, popular, iar eu mă simțeam doar umbra lui.

Chiar și cu riscul de a părea o disperată, vă spun că a fost FOARTE GREU. O săptăm?nă nu m?ncam nimic, eram distrusă. Am ?nțeles că poate fi foarte rău dacă continui așa, doar după ce am slăbit p?nă la 48 de kg pentru ai mei 170 cm si aveam amețeli de mă temeam să ies din casă, să nu cad pe undeva. Atunci am ridicat capul și (nici pentru mine nu-i clar, cum s-a ?nt?mplat, așa, brusc) am ?nțeles că de fapt viața-i frumoasă. Am privit ?n jur și am ?nțeles că el nu mai e toată lumea mea. Am rupt orice legătură și mi-am căutat de viața mea. ?n numai c?teva zile am cunoscut lume bună și băieți de treabă Am ?nțeles că sunt milioane de oameni buni pe planeta asta pe care am șansa să-i cunosc și că n-are niciun rost să-mi pl?ng de milă.

Atunci a ?nceput partea ce mai interesantă. A reapărut actualul la orizont, deja cu un comportament cu totul altfel dec?t ?l știam eu. Am ezitat foarte multă vreme să revin ?n relația ?n care tot el m-a umilit ?n ultimul hal. A durat c?teva săptăm?ni p?nă am acceptat să ies cu el și tot at?t p?nă am acceptat să revin l?ngă d?nsul, ?n casa din care practic m-a alungat pentru că nu avea unde să o aducă pe alta. De atunci toate s-au ?ntors cu capul ?n sus, ?n sensul bun al cuv?ntului. Nu știam c?t va dura, aveam impresia că e doar o perioadă de liniște și mă așteptam la ce-i mai rău. Totuși, ?nt?mplarea a fost ?n iunie, iar de atunci au trecut deja 8 luni ?n care mă poartă ?n palme. A spus că a ?nțeles greșeala după ce a ?nceract să fie cu altcineva, că nu poate trăi fără mine și reconfirmă cuvintele cu fapte ?n moment din zi. De zeci de ori am făcut crize ?n diferite situații. Doar pentru că ?l știam ?n stare de tot ce-i mai rău, cu greu am recăpătat ?ncrederea, dar a avut toată răbdarea din lume și am reușit să lecuim fiecare rană de-a mea din viața cu el de mai ?nainte.

Acum, privind ?n urmă și analiz?nd la rece totul, sunt sigură că a meritat. Nu mai trăiesc pentru el, ba chiar uneori mă ?ndoiesc că-l mai iubesc. Nu cred că vreodată o să mă dărui cu trup și suflet cuiva pentru că după acea situație am ?nvățat lecția odată și pentru totdeauna. Acum am destui bani pentru ca să nu ajung ?n stradă ?n situații de criză și convingerea că el nu e unicul bărbat care mă place. Mai știu că trebuie să fiu frumoasă pentru mine, nu pentru el și fac asta zilnic. Și dacă pentru asta fur uneori din timpul ?n care trebuia să ?i fac m?ncare sau să ?i calc tricourile - asta e, trebuia s-o prețuiască atunci c?nd mă dedicam lui necondiționat.

Luisjota, așa-i că am dreptate c?nd spun că bărbații iubesc fetele independente și că nimeni nu te va iubi dacă tu nu te iubești?

Sunt fericită.