Intarcarea-26

curaj fetelor daca ati apucat pe drumul asta ...
mie imi e greu sa il "intarc" de biberon deci imi imaginez cum va este voua  , dar este o limita in toate si tot pe ei ii ajuta treaba asta.

Si eu sunt descurajata rau ptr ca noaptea incerc sa nu-i dau si face cam cum zice Angel, un plans isteric, se incordeaza si nu vrea nimic. In weekend il am pe sot acasa, voi incerca concret sa nu-i dau deloc doua zile.
Ma doare sufletul cand stiu ca o sa sufere dar din pct meu de vedere oricum va suferi pe sub asta mai devreme sau mai tarziu. Adica nu vad o intarcare blanda decat in fff putine exemple ale fetelor. Ma gandesc ca e o etapa, ptr noi e momentul acum..

happy mult succes, eu am zis de la inceput ca e bine sa aveti ajutor in primele zile si noaptea mai ales
la mine Ana s-a intarcat atat de simplu si usor, iar mika... eeee asta e , doar nu o sa tina ciuda pe mine pana se va marita, sa ma goneasca de la nunta ca nu i-am mai dat tzatza

Ultima oara a fost editat de angel_sweety (2014-05-28 12:54:38)

TIme

Angel din pacate  doar pe sot ma pot baza 2 zile, atat, mama e departe.. daro scoatem la capat.
O sa uite Mika, toti am trecut prin asta si am uitat

Mi-am cumparat o carte: "Lacrimi si crize de furie" ce e de facut cand bebelusii plang de Aletha Solter.
Mi se pare ff interesanta. Am ajuns la niste pasaje despre alaptare. Ea zice ca alaptarea poate deveni un tipar de control, atunci cand copilul este linistit din plans cu sanul ( sau suzeta, sau paturica, sau jucarie de plus, sau deget etc ), se poate obisnui cu acest mod de linistire, reprimand plansul, care este necesar, ca mijloc de eliberare al stresului.
S-a observat ca in astfel de cazuri cand mama decide intarcarea, plansul copiilor este intens, ceea ce denota faptul ca alaptarea devenise un tipar de control.
Si ca in astfel de cazuri cel mai bine e sa acceptam plansul, sa nu incercam sa linistim copilul, sa nu-i distragem atentia de la plans, pur si simplu sa fim alaturi de el, sa-l luam in brate, sa ne uitam in ochii lui si sa-i spunem ca-l iubim si intelegem si ca-i suntem alaturi. Si sa-l lasam sa planga atat cat are nevoie si de cate ori are nevoie sa se linisteasca. Dar sa nu-l lasam sa planga singur, sa-i fim alaturi.

Ultima oara a fost editat de timean86 (2014-05-28 14:08:02)

Angelus, da e greu, dar se va vindeca, o sa treaca

Anca, e scos din context, plus ca eu am facut un rezumat foarte succint.

Eu am zis ca in cazurile in care alaptarea este folosita ca linistire la orice motiv de plans, intarcarea ....

Ar trebui sa citesti cartea pentru argumentarea completa. Oricum ea e pro alaptare, pina la auto-intarcare, dar este contra sanului dat spre linistire la orice problema si reprimarea plansului.

Inca nu am ajuns la explicatia plansului copilasilor mai mari

Ultima oara a fost editat de timean86 (2014-05-28 14:40:04)

uite ce scrie ea. Faza e ca nu gasesc cartea on-line, asa ca trebuie sa scriu eu:

Daca copilul nu plange din cauze gen: boala, foame, frig
" eu recomand ca bebelusul care plange sa fie ridicat si tinut in brate. scopul nu este de a-l opri pe bebelus sa planga, ci de a fi prezent la plansul lui si de a-l accepta. astfel daca bebelusul are nevoie sa se elibereze de stres prin plans, el se va simti in siguranta si iubit."
ea zice sa-l privesti in ochi, sa-l tii in brate cu calm, fara a-l legana, sa-i spui: "te iubesc. te ascult, esti in siguranta cu mine, raman cu tine, este in ordine sa plangi" puteti incerca sa ghiciti cauza plansului si sa o spuneti in cuvinte etc, daca aveti nevoie sa plangeti impreuna cu el, faceti-o spunet-i ca sunteti trist.
continuati sa stati cu bebelusul si sa il tineti in brate cu dragoste pina cand plansul inceteaza de la sine.

sunt multe, dar nu pot acuma sa stau sa fac rezumat

Eu doar pana a fost bebelus ii dadeam sanul la orice scancet. Dupa ce a crescut, cam dupa 7-8-9 luni, daca se lovea sau avea vreo problema nu stiu, nu ii dadeam niciodata sanul, il linisteam cu brate cu distras atentia cu scos afara, dar cu sanul niciodata.
Pe mine ma zgarie pe ochi afirmatia celor care nu alapteaza cum ca "la orice scancet sariti cu tzatza pe ei"
Eu ii dadeam numai cand cerea el, niciodata nu am stat cu tzatza pe el ca mod de linistire.

Si acum, intarcat de san si de suzeta, nu are nicio dependenta sa zic asa.
Bea din biberon laptele, dar nu o vad ca pe dependenta ci ca pe un mod de hranire. Bea in somn si la culcare, atat, in rest nu suge nimic.
Si el sugea non-stop suzeta

A devenit cea mai frumoasa perioada. Pana la intarcare la somn tocaia sanul si apoi suzeta. Acum ne punem in pat si ne dragalim maxim, facem jocuri, ne arata tot ce stie daca il intrebam, la culcare si la pranz si seara e momentul maxim de distractie, pe intuneric asa. Dureaza cam o ora, apoi incepe sa se lase moale si nu ne mai raspunde la toate intrebarile, si cand ne raspunde o face cu jumatate de gura si cu incetinitorul asa, deja e amortit de somn
A fost frumos alaptatul cat a fost, dar acum e altceva, diferit, dar parca mai frumos