Intrebari si raspunsuri pt viitoarele mamici-42-70

happy, deno, citindu-va ma gandeam ca poate ar functiona la voi alaptatul in wrap, ca sa aveti timp si de bb1. cat bb2 e mica, ma gandesc ca ar sta cumintica intr-un wrap elastic, cu tzitzi la discretie.
eu mi-am dorit enorm doi copilasi apropiati ca varsta! deja am depasit cu mult diferenta de varsta la care visam (~ un an), insa pe de alta parte, cu toata sinceritatea va spun sincer ca nu cred ca as face fata cu doi copii. si cu unul ma simt coplesita, pe langa el nici cu sarcina nu ma vad descurcandu-ma, apoi cu inca un bebelus . dar d-zeu le aseaza asa cum trebuie. mi-a aratat ce ar fi insemnat sa fiu insarcinata cu inca un copilas acum si tot el cred ca are grija sa mai amane sosirea lui bb2 pana cand poate... sper ca voi fi vreodata pregatita.

deno, ce tip de wrap ai incercat? tesut, cumva? cel elastic e usor de folosit, se leaga fara bebe, apoi doar pui bebe si il extragi cand vrei, fara sa-i mai faci nimic wrapului. 3kg nu stiu daca iti afecteaza mult spatele (acum, insarcinata fiind, porti o greutate mai mare cu tine), dar tu stii mai bine care e situatia. parerea mea e ca e crunt sa lasi un bebe mic, de 1-2-3 luni in carucior, daca nu doarme. nu stiu daca la alti copii functioneaza, dar al meu urla ca din gura de sarpe de cand il inclinam sa-l las jos. legat de "greselile" pe care le-ai mentionat, eu cred ca ele l-au ajutat pe y sa se simta si mai bine cu tine, iar pe inoke ai priva-o de momente frumoase de care yannick a beneficiat.
poate nu am cele mai bune cuvinte la mine in dimineata asta... nu vreau sa sune nici acuzator (n-am nici un drept), nici sa te conving de ceva cu mesajul asta. am simtit insa sa argumentez unele puncte pentru ca nu nu-mi suna mie corect ce am citit. te rog, n-o lua ca pe un afront personal .

Nu o iau ca pe un afront, anca, sau critica, etc. Impartasim pareri si trairi.
Din punctul meu de vedere, nu am cum sa impac la fel 2 copii unul nou-nascut(adica sa ii ofer tot ce i-am oferit lui Y) si unul de 2 ani(sa nu il neglijez in niciun fel).
Am cazuri in jurul meu cand celui mic i s-a acordat atentie la fel cum i s-a acordat primului(si cred ca sti ce inseamna asta, mai ales tu, care zici ca astepti o zi intreaga sa mergi la baie) si nici acum dupa 10 ani fratele cel mare nu il accepta pe cel mic.
Nu zic ca se intampla la fel, dar, nu am cum sa cer de la un copil de 2 ani sa ma astepte pana seara la 7 cand vine tac-su de la munca ca sa ma ocup si de el, si atunci, DACA surorii lui nu ii este foame cumva
Cu un sugar care vrea in brate si la tzatza non stop(asa cum a fost si Yannick si cum sunt toti) nu ai cum sa te mai ocupi si de un copil mai mare, care culllllmea, are nevoile mai mari si mai accentuate decat cel mic.

Iti spun cum decurge o zi din viata noastra.
Ne trezim si fug 10 min dupa el sa il schimb de pampers si sa-i fac baie. Fac si eu baie cu el. Apoi mai dureaza 30 min sa ma imbrac si sa il imbrac si pe el, timp in care fug intruna prin casa(nu sta cuminte pe pat la imbracat, fuge la fiecare soseta si bluza, etc, si le mai da jos, tre sa reiau procesul).
Nu se pune problema de aranjat patul si de strans dupa noi, ramane camera ca dupa bomba. Il iau pe el intr-o mana, in cealalta mana setul de biberoane si pungile de gheata si cobor 2 etaje, la bucatarie. Acolo iar tipete si urlete ca el ar vrea sa mai bea o sticla de lapte si sa iesim urgent afara. Fac sa manance el, eu raman pe dinafara de cele mai multe ori si-mi iau un covrig din colt. Umblu alte 30 min cu mancarea dupa el si sunt nevoita sa il las la apa, la joaca prin garaj etc, ca sa-i indes cate ceva in gura. Terminam si cu asta, urmeaza alergatura cu datul gecii-fularului-caciulii. Apoi se hotaraste el cu care masina/tricicleta etc doreste sa iasa afara. Iesim afara, e deja trecut de 12. Afara unde nu ne putem opri nici o secunda sa cumpar ceva sau sa salut o persoana ca urla groaznic, daca l-am pus in miscare, apoi trebuie sa ne miscam. Stam vreo 2-3 ore afara, venim inapoi in casa sa mancam si sa il pun la somn. Cand trebuie sa intram pe poarta, chinul de pe lume, ca nu il poti baga. Cu greu, cu capuri in gura si picioare in burta ajungem iar in bucatarie. De cele mai multe ori nu reusesc sa il fac sa manance nimic. Fac sticla de lapte si urc sus cu el, in brate ca altfel nu vrea, si in brate pana sus ma altoieste de nu ma vad. Iar chin cu schimbatul in pijama, si apoi leganatul cel puti o ora in picioare sa adoarma. Jos urla cu orele, nu are stop si in brate se uita pe tavan, abia adoarme. Daca reusesc sa il culc, doarme cam 1-2 ore. La trezire, reluat procesul cu imbracatul, coboratul, mancatul si iesitul afara. Pe la 7 apare si sotul in peisaj si il scoate el. Adormirea seara e identica cu cea de la amiaza, iar noaptea daca ma intorc cu spatele la el in 5 minute plange si ma intoarce cu mana, ma trage inspre el. Prin urmare eu dorm aproape numai intr-o pozitie intreaga noapte. Daca ma intorc, iar ma simte, iar ma intoarce. Trebuie neaparat sa fiu cu fata inspre el.

Bun. Unde mai incape un bebe mic aici? Care si el trebuie schimbat, plimbat, hranit, alintat? Eu sincer nu vad unde... Prin urmare, ma gandesc ca am nevoie de ajutor cu unul din ei, insa Yannick nu sta cu nimeni cat sunt si eu prezenta. Adica sta, dar tot de mine trage. Si e mult spus sta, ca face numai prostii si nu coopereaza, nu mananca cu altcineva, nu doarme, nu se imbraca, nu se schimba.

Cat despre greutate, astea 16 kg puse acum m-au blocat in pat aproape o saptamana.
Nu-s multe 3, dar are 3 numai cateva zile si apoi tot creste. La 2 luni are 5, apoi 6-7 etc.
Iar pentru herniile mele de disc care s-au inmultit dupa nasterea lui Yannick, e greu sa mai si port kilele in brate.
Am avut wrap je porte mon bb, citeste despre el, nu stiu ce altceva mai bun si usor de folosit puteam sa iau. N-a stat nici copilul, nu m-am descurcat nici eu.

In mare cam asta. Prefer s-o pasez pe inoke in alte brate si sa-l ingrijesc pe yannick, decat sa-l pasez pe el care c stientizeaza si nu vrea, si plange si sufera.

Poate suna egoist, nu stiu. Dar iubirea mea va fi egala, insa maini am numai 2
Pentru ea, am renuntat  la tara in care eram, la visuri, la bani, la scoala, la tot. Ca daca nu aparea ea, am fi avut planuri marete. Dar
O iubesc la fel cum l-am iubit pe y, si o doresc la fel de mult. Dar nu am cum sa le ofer la fel.

Normal, nu sunt aingura cu 2 copii, oare altele cum s-au descurcat? Exista numai 2 variante. Fie au avut ajutoare si cel mare a fost cooperant, fie a fost neglijat cel mare. Sau a treia, varianta mea.
Prima varianta la noi iese din calcul, iar a doua nu o vreau eu.
Inoke nu va fi lasata in carucior sa planga, asa cum nu a fost lasat nici fratele ei, niciodata. Ea va avea parte de mai multe brate, nu doar de ale mele, si gura diferenta fiind modul de hranire.
Acum vorbesc ipotetic, poate yannick devine instant un fan al sora-sii atunci cand e alaptata si va sta sa se uite la noi ca la desene

Unii parinti, nu fac copiii apropiati ca stiu ca nu s-ar descurca. Eu i-am facut, nu mai pot da inapoi asa ca o sa ne adaptam din mers, dar n-am de gand sa-mi fac procese de constiinta ca pe ea o privez de ce i-am oferit lui, sau ca e inuman sa am lapte si sa nu-i dau, sau s-o las cu bunicii in loc de parinti, sau sa mai planga cateodata cand n-am cum sa am 4 maini, etc.

Daca as gandi ca tine, depresia ar fi sigura dupa nastere. O tin minte pe passenger, dupa ce a nascut. Plangeam eu la postaile ei, cand bb mare de 2 ani o respingea. Si el a fost un copil docil si intelegator, vorbea de toate cand a nascut. S tot au avut probleme, de era disperata pass. Dar ea nu a avut ajutoare.
Pai daca eu o am pe mama in casa, de ce nu as profita?

Buna,

Elena, fetita mea are aproape 1 an si 9 luni. A inceput sa spuna cuvintele la 1 an si jumatate, acum repeta orice dupa noi, indiferent cat de greu e cuvantul, tot ii iese ceva si nu numai ca repeta, dar orice vede arata cu degetelul si spune ce e, ii striga pe toti prietenii pe nume, imi spune "caca" DUPA ce a facut caca

Buna ziua!

V-am citit postarile, nici nu stiu ce sa zic, nu stiu cum as ajunge sa procedez in situatia voastra. Doar parerea mea e sa incercati si la bebe 2 sistemele de purtare, in ideea ca bebelusii sunt diferiti, nu e exclus sa aiba efect magic la bebe 2 chiar daca nu a fost ok la bebe1. Mie Iustin imi adormea instant in wrap elasic..si dormea mult, deci mi s-ar parea ca un colac de salvare wrapul la bebe 2, daca ar sta le fel de bine in el. Mai greu cu montatul wrapului. Si cred ca l-as alapta si pe bb2 exclusiv la san daca ar fi la fel de usor de alaptat ca Iustin care in 5 minute e gata. AM avut si felurite probleme, dar cine n-are? Asa ca socoteala din targ poate sa nu se potriveasca cu cea de acasa, adica ne adaptam la situatie atunci, pe loc.

Buna ziua fete

Tot aici sunt  ...sotul a plecat la munca ...ma incearca niste stari ciudate ... o presiune mare pe osul sacral. Bebe pana acum, vreo 2h a misca continuu si  "apasa" .... Cam atat ,nou  .

Va pup

Scarlett

Fetele, nu va mai cereti scuze cum ca m-ati leza, pentru ca nu ma ating deloc gandurile voastre, deoarece nu sunteti in situatia mea. Daac ati fi fix in aceasta situatie si ati gandi diferit de mine si ati spune din proprie experienta ca se poate acorda atentie tutror egal si ca ce roz e lumea cu un nn si unul de 2 ani, as mai sta pe ganduri
Dar fiecare aveti ori un singur copil, ori mai multi dar diferente maaaaari de varste.

Vad ca cine e exact in situatia mea(happy), gandeste la fel eu una nu vad alta varianta, dar dupa ce nasc o sa va povestesc exact ce si cum.
Acum doar ma gandesc cum sa fac cu hrana si somnul lor, ca asta arde mai tare. Dar pentru toate sunt solutii, si eu n-am zis ca nu o voi tine in brate(departe de mine gandul), sunt convinsa ca nu voi avea bratele goale deloc, ori unu ori altu, ori amandoi cand se poate. Eu ma refeream strict la alaptat.
Ca un copil alaptat=maaaxima dependenta de mama, unul nealaptat poate primi aceeasi grija si atentie ca de la mama, dar si de la alte persoane.

Scarlet, daca ar fi asa de usor de facut un copil de 2 ani sa inteleaga... Diverse, orice. Intelege el ce ii convine si restul nu conteaza. Ar fi super sa o accepte si sa inteleaga, dar stiu ca nu va fi asa
Are un anumit caracter, despre care mai tot povestesc eu aici, dar in realitate daca il vezi iti dai seama ce fel de copil este de fapt.
Toata lumea care il vede imi spune ca e simpatic dar ma compatimeste la cata energie are si ce caracter mai ales.
Daca r fi un copil ca toti copiii, nu cred ca s-ar mira lumea asa..
In plus, un mare dezavantaj in comunicarea noastra este faptul ca inca nu vorbeste. Zice cuvinte, dar nu exprima trairi, dorinte, el inca nu stie sa ceara mancare cand ii e foame, nu exprima asta, am invatat eu sa ii citesc comportamentul si cand urla si nu ii mai intru in voie stiu ca ii e foame. Dar nu arata asta nici prin gesturi nici verbal.
Cum as putea sa il fac sa inteleaga ca eu trebuie sa stau cu bebe la san cand nu intelege nici cand trebuie sa mananc eu?
Am incerrcat si varianta sa il las sa urle si eu sa mananc, si nu se opreste, nu vrea sa accepte.
Nu stiu ce sa zic... Daca ar fi altfel situatia cu el acum, cu siguranta nu mi-as pune aceste intrebari si nu mi-as face atatea ganduri, daca ar fi usor cu el. Dar e f greu de gestionat el ca si copil ca sa ma gandesc ca va fi ok.
Si daca tot dispun de mama ca ajutor, de ce sa nu profit. Ori cu unu, ori cu altul, care va sta cu ea. Nu tin neaparat sa fie cea mica, sa fie si yannick, cu atat mai bine ca e mai greu cu el decat cu unul mic

Ultima oara a fost editat de denorah00 (2014-10-26 19:59:54)

Cris
Eu iti doresc sa nasti cat de repede si sa fie si tati acasa

hey burtici
cris
loth, ioana ce faceti?cum sunteti?
mucoasa/any si madlena oare ce fac/sper ca sunt bine
noi am avut o duminica frumoasa in familie ..si tot azi..am auzit-o pentru prima oara pe S. cum rade..stateam amandoi, ne uitam si radeam cu ea..au fost cateva secunde 

Ultima oara a fost editat de annabel (2014-10-26 21:09:51)