Ce iti reprosezi in relatiile anterioare?-2

ce mi reprosez,,,ca m am lasat luata de val si de sentimente,ca devenisem"dependenta de el"

si eu sunt la prima relatie " pe bune"  .
insa eu il consider si pe prietenul din liceu(clasa a12a mai ales) o parte importanta din viatza mea....n'a fost sex...n'a fost nimic...(n'aveam unde,eu virgina nu eram.o facusem c'o vara inainte o singura data....din prostie..cu cineva) dar o tensiune sexuala era bineinteles....mai faceam prostioare(handjoburi)
il iubeam super mult....adica si acum cand trec pe strada lui oftez....si e la o sosea principala! imi rup gatu in masina langa iubi:))
eu credeam ca si el ma iubeste...in fine...simt ca a fost ceva frumos...dar...
sa termin cu offtopicul: eram FOARTE posesiva....mii de mesaje pe zi.....ma luam de el,il controlam,ii mai dadeam cate una dupa ceafa daca facea o gluma despre o ospataritza..sa zicem....Bine ca am inteles asta..si am incetat...desi mai am scapari...nah...shtiti cum e cu lupu care isi schimba parul....
si acum,cand shtiu ca mi'am intalnit jumatatea..si o zic cu mana pe inima si el ar zice'o la fel....tot mai oftez pt acela din liceu...adica nu shtiu...mi'a ramas asha ceva...treaba e ca am suferit ca un caine..dupa ce l'am scos de la calculatorul lui si din fotbalul lui ca atat shtia..si era f timid....l'am mai invatzat eu cum sa se poarte cu fetele..si intr'o relatie..dupa astea cateva luni frumoase......el a gasit o fata la el in cartier..si pac!puf!...in fine...m'am umilit atunci..am mai stat dupa el..cand el statea dupa ea...pana l'a vrut respectiva...cand i'am vazut impreuna va datzi seama...vroiam sa mor pur si simplu...mi se sfasaiase sufletul...si asta chiar inainte de bacalaureat....ouf..ma si mir ca am luat peste 9
in fine..scuzati offtopicul...dar am asha o mare nostalgie.....

ca nu am stiut sa lupt pt el, ca m-am lasat dusa de val...

regret ca nu am reusit sa il fac sa se indragosteasca de mine...ma vedea ca pe o prietena,cu care facea prostii uneori, nu realiza ca tin la el, si mi-era frica sa-i spun...am fost o proasta!

persifona a scris:

Fetele, cum faceti emoticonu asta? Ca mie nu-mi iese

Edit:
Edit 2: aha, m-am prins

io nush cum 
mio iesit imi cer scuze de offtopic

Ultima oara a fost editat de dida (2007-09-07 12:32:50)

imi reprosez doar k nu aveam experinetza de aku si nu imi dadeam seama intr-adevar cum stau lucrurile...in rest nu am absolut nimic sa-mi reprosez

imi reprosez increderea copilareasca in faptul ca oamenii sunt buni(nici acum nu am scapat de asta) si faptul ca nu am pus punct decit foarte tirziu...insa astea se refera la prima mea relatie serioasa...greseala de a intinde coarda rabdarii mele pina la limita normalului nu am mai repetat-o de atunci incolo

doctoressa a scris:

imi reprosez increderea copilareasca in faptul ca oamenii sunt buni(nici acum nu am scapat de asta) si faptul ca nu am pus punct decit foarte tirziu...insa astea se refera la prima mea relatie serioasa...greseala de a intinde coarda rabdarii mele pina la limita normalului nu am mai repetat-o de atunci incolo

Cred ca de asta ne facem multi vinovati. Faptul ca nu suntem in stare sa vedem clar ca s-a terminat. Si o lungim din inertie, de teama de singuratate poate sau de dragul zilelor de inceput. Si eu as fi putut scurta cei 6 ani (totalul celor 2 relatii anterioare) la 2-3 cat poate meritau in cele din urma. Dar mi-a fost teama, am fost lasa. Am tinut la prima relatie cu dintii, desi doar asa de fason pana la urma. Pe amaratul in cauza l-am tinut in standby aproape 3 ani (doamne cat m-a iubit, mi se face rusine cand ma gandesc ca nu am simtit niciodata atat de multa dragoste cata imi oferea el). Si ne-am departat si era clar ca nu merge ...

La a doua iarasi am incercat sa tin totul in picioare, chiar daca era clar ca nu el este cel pe care il doresc. Si ne-am despartit pentru ca m-a cerut in casatorie si nu am acceptat. Aveam 22 de ani si imi cerea sa renunt la radio si la faculta (si numai eu stiu cat m-am chinuit anii aia cu ambele). Pentru ca el dorea o "casnica". Of course ca am facut flama

Pe chestia cu "raceala si nazismul" imi recunosc clar vina. Nu am stiut sa ma exteriorizez, imi pare rau sa o spun, NU i-am iubit. Mi-erau dragi, imi doream sa fie OK, dar nu aveam "butterflies' in stomac. Si a trebuit sa trec prin cele 2 relatii poate pentru a invata sa iubesc si sa pretuiesc la adevarata valoare ingerul de om pe care il am alaturi. La care ma uit si simt ca ma topesc si curg in pantofi, la care ma gandesc si zambesc asa, fara rost. Pentru care am plans 1 luna intreaga, cand a plecat la munca in alta tara (eu care nu plang decat cand este chiar rau de tot). Pana la urma cred ca sunt norocoasa ca am gasit acel om si dragostea aia despre care atat de povesteste si care uneori vine poate o singura data in viata. Acum zau ca am de gand sa ii arat ca il iubesc, sa las fazele de 'ice queen' si sa ma port ca o femeie indragostita. si la 5 ani de cand suntem impreuna .. gheata se topeste tot mai mult si pasiunea creste constant, in loc sa scada

Regrete am si eu .. imi pare rau de cei pe care i-am facut sa sufere,imi pare rau ca am lasat sa fiu facuta sa sufar. Pana la urma orice sut in fund este un pas inainte... asa ca regretul este prezent, dar mai mare este bucuria ca am ajuns aici

Ultima oara a fost editat de dojo (2007-09-07 23:32:32)

Nimik....absolut nimic.... Nici nu mi-am pus increderea in ei....nici eu nu le-am inselat increderea. Ce simteam asta faceam.....si nu ma prefaceam deloc.

nimic!