Din nou...CANCER!-115

"E noapte....imi e frica de intuneric.....fetitele dorm si mi-e dor de ele....Neputinta, deznadejdea au pus stapanire pe mine.
M-am rugat zi si noapte sa fiu sanatos, sa imi cresc fetitele ...si ce am primit? Durere, nedreptate, suferinta......si mie si celor dragi mie.
As vrea sa pot descrie in cuvinte ce suferinta simt..insa orice as scrie e o gluma....Am sufletul sfasiat, inima imi este zdrobita....nu pot sa fac nimic sa traiesc. O sa repet la nesfarsit...insa singurul tel al meu in viata este sa imi cresc fetitele, sa fiu langa ele , sa le protejez. Le las singure....sotia si fetele....minunile vietii mele....
In iad vreau sa ajung pt ca nu am fost in stare sa traiesc langa ele.....nimic nu ma va face sa sufar mai mullt decat sufar acum.
Simt(e ciudat....) cum se apropie sfarsitul. Cum as putea sa ma pregatesc pt asa ceva? Cum sa accept asa ceva?
Sotia mea este disperata, ma roaga sa nu renunt la viata pana spre final, in speranta aparitiei unui donator.....si atunci sunt condamnat sa imi duc iadul din suflet inca cateva luni.
As pleca acum fara frica din lumea asta ... viata si-a batut joc de mine rau de tot.
5 luni de trait in asa fel nu inseamna nimic in atatia ani pe care i-as fi avut de trait, daca eram sanatos.
Nu sunt las, pur si simplu acum stiu ca viata mea s-a terminat si acum sau peste 5 luni tot aia este.
Acum caut in SUA...am gasit si am si vorbit acolo, la o clinica mayo....au un medicament care stopeaza o perioada boala.....insa alt chin printre straini...o amanare inutila......sanatos nu voi mai fi...Doar un donator ma salveaza.....sansele sunt imense sa ma vindec...dar nu il am.
Speranta mea este sa gasesc in tara un donator.....ar fi minunea pt care ne rugam in fiecare clipa.
imi vine sa ies pe strada si sa imi urlu neputinta.....Oameni buni, voi muri si copiii mei vor fi orfani! Cum pot sa traiesc asemenea sentimente?
of doamne, cate pl;anuri, vise imi facusem .....voiam sa le citesc in fiecare seara povesti, sa le impartasesc experienta mea si sa le ajut sa isi gaseasca un drum in viata......
Nimic din toate astea nu voi putea sa fac....
un donator, doamne, un donator ma salveaza!!!!
dragii mei, nu aveti idee ca un simplu gest salveaza de la nenorocire o familie intreaga! fiti buni, umani.......Poate nu pe mine, insa sunt atatea suflete ca mine care spera in disperare......"(mesajul  1265/2009)
"Va multumesc ca existati, toti cei care va ganditi la mine si ma rog pt voi sa aveti o viata lunga si fericita! Si imi pare rau ca nu am timp sa va arat ce mult insemnati pt mine....." (mesajul 1282)

ma rog si eu pt armand,pt vali si cele 2 minuni ale lor!multa putere si liniste!

Acum am citit si eu ceea ce a povestit si chinurile prin care a trecut acest sarman barbat pe care Dumnezeu l-a pus la o asemenea incercare. Rugaciunile mele se indreapta catre el. Dumnezeu sa il odihneasca in pace, sa aiba grija de el, de sotia si ,,puii" lui. Doamne ajuta.

***reclama***

Ultima oara a fost editat de yoyolina (2013-03-28 18:41:13)

Timpul trece nu sta pe loc si  totusi  in aceste momente de sarbatoare, ne dam intalnire cu prieteni si mai ales cu noi insine.
Dincolo de cuvinte nerostite sau gesturi incomplete, ne asezam fata in fata cu noi insine, spunandu-ne din nou povestea.
Si poate ca exista intamplari care cer sa fie rescrise, insa acea voce interioara ne transmite ca, inainte de toate, este nevoie de acceptarea lor.
Asa ca m-am invitat la un pahar de soare, dornica sa ma bronzez cu razele adevarului. Desigur, din entuziasm, uit adesea ca razele acestea pot sa arda atat de tare incat sa lase cicatrici, insa continuui.........si totusi fiind mereu in asteptarea unui moment salvator, purificator, eliberator, subestimam momentul de acum care ne poate oferi toate aceste stari atata timp cat ii permitem asta........dar cine stie ce ne mai rezerva viata.......
Sunt aici pentru ca nu am uitat nicio clipa de de tine si familia ta mai ales azi.......


Cineva imi dadea cateva sfaturi.......... e usor cand citesti.........
?Sa incerci sa-l cunosti pe Dumnezeu fara a fi asemenea lui Dumnezeu este ca si cum ai incerca sa inoti fara sa intri in apa.?
?Una din cheile bucuriei este sa fii usor de multumit.?
?Invat, mergand, unde trebuie sa merg?
?Atlas nu a fost fortat sa tina lumea pe umeri. A fost convins ca, daca nu ar face-o, lumea s-ar prabusi.?
?Daca pacea vine din privirea intregului, suferinta vine dintr-o pierdere de perspectiva.?
?Nu mai avem nimic de facut decat sa dansam in continuare.?
?Atat timp cat nu traiti pe deplin in trup, nu traiti pe deplin in Sine.?
?Pasarile invata sa zboare nestiind vreodata unde le va duce zborul.?
?Faptul ca avem inima zdrobita nu este un motiv sa vedem toate lucrurile frante.?
?Daca pastram gol centrul propriei fiinte, miracolul vietii poate patrunde si vindeca.?
?Toate raurile curg spre mare, fiindca este mai joasa decat ele. Smerenia ii da puterea.?

Odihna vesnica si mii de crini albi pe mormantul tau 
Invierea Domnului sa va aduca incredere, lumina, iubire si speranta, sanatate multa tie si fetitelor !
Sanatate maxima tuturor!

Ultima oara a fost editat de taisia (2013-05-05 19:17:01)

Cancerul o boala de care toata lumea a auzit...Din nou...CANCER!...un loc unde esti tentat sa cauti raspunsuri...gasesti o poveste...de viata... din care te alegi poate nu cu raspunsul pe care-l cauti dar cu multe alte raspunsuri si intrebari...
Cu mult timp in urma cand era doar tatal copilelor lui si nu-si dorea ca povestea lui sa fie doar o lectie de viata ci spera intr-un final fericit in care el si copii lui sa-si petreaca viata impreuna, nu ele aici si el acolo...a strans in jurul lui oameni de treaba care ascultandu-i povestea l-au incurajat si sprijinit si au ramas aici si atunci cand el nu a mai putut posta...
In fiecare zi asteptam un semn de la el...de aici sau de oriunde...
Insotiti de gandurile prietenilor, incarcati cu poverile si povetile vietii mergem mai departe si anii trec, an dupa an, viata merge inainte cu bune si cu rele iar voi cei care l-ati cunoscut sau care-l cunoasteti acum aveti grija mai departe de memoria lui, de sufletul lui.
Cautam in viata raspunsurile corecte,incercam sa facem cele mai bune alegeri...si alegem calea credintei...a invataturii...a muncii...a inavutirii...ne cautam perechea potrivita...si la un moment dat ne trezim tot nemultumiti...si oricat de intelepti sau harnici suntem parca avem un gol in suflet...
Poate ar trebui sa descoperim comoara din sufletul nostru:bunatatea,iubirea,prietenia,iertarea,intelegerea si sa facem alegeri cu sufletul...

Mereu cu tine in suflet!

Ultima oara a fost editat de armand (2013-07-27 21:35:19)

Mai mult ca niciodata in zile de sarbatoare ma gandesc la tine si familia ta, dar suntem foarte departe............ doar aici pot sa scriu.
Ma tot intreb daca Dumnezeu si-ar mai trimite Fiul inca o data pe Pamant......... cum am reactiona noi toti.......

Cum i-ar privi pe falsii tamaduitori si cum i-ar incuraja pe cei care doresc sa-I urmeze calea? Cum ar opri haosul contradictiilor din fiecare dintre noi si cum ne-ar intoarce spre noi insine? Si mai ales, cum s-ar infatisa inaintea noastra?
Si din nou, ar avea atatea de vindecat?
Mana tamaduitoare ar putea sa ne mangaie din nou nerabdarea, furia, intristarea si ignoranta?iar reactiile noastre ar fi din nou de necuprins? ........
Oare ne-am deschide intr-atat incat sa ne permitem sa fim vindecati sau ne-am inchide din nou sufletele, avand ca fundal pierderea sperantei?
Sau daca deja este printre noi?
Daca trecem pe langa El in fiecare zi, dar din ignoranta noastra nu ne putem deschide catre mesajele Lui?
Daca, in infinita lui rabdare, ne opreste la colt de strada pentru a ne oferi un zamet firesc? Sau daca este batranul caruia ii licaresc ochii a impacare? Sau prietenul care ni se daruieste, dar pe care il criticam adesea? Sau daca s-a gandit ca de data asta sa apara sub cea mai nebanuita forma, sub cea mai intensa mangaiere a soarelui sau sub imbratisarea calda a unei ploi de vara? Oare vom sti vreodata?
Parca am devenit atat de ocupati si de incercanati incat i-am rata si de aceasta data venirea. Iar in momentul in care misterul ar fi fost dezvaluit, am spera ca, poate data viitoare, vom fi mai constienti?......

?Dragostea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare dec?t dragostea celui mai mare sf?nt faţă de Dumnezeu.? ? Pr. Arsenie Boca
Odihna vesnica si mii de crini albi pe mormantul tau! 


Va doresc o zile senine cu multa iubire si sa va bucurati de fiecare clipa traita, multa sanatate, drum drept si lumina!

"Ma simt bine sa scriu aici..."
"Prietenii mei nevazuti..."
"Multumesc pentru incurajarile voastre..."
"Pentru ca nu ma simt singur..."
"Multumesc pentru tot..."
"Sunteti oameni buni si va doresc sa fiti fericiti toata viata voastra!!! ..."
"Sa fiti iubiti acolo unde sunteti  si sa aveti grija de voi!..."
"Oameni buni,nu va mai suparati pentru lucruri marunte...partea materiala conteaza asa putin..."
"Bucurati-va de tot ce va inconjoara, de familia voastra, de tot timpul pe care vi-l da Doamne, Doamne..."
"Credeti-ma este cel mai important!"
"Rugati-va pentru mine, luati-ma si pe mine in gandul vostru cand veti merge la biserica..."
Chiar daca a plecat si nu-si mai plimba degetele pe tastatura laptopului asta nu inseamna ca nu a mai ramas nimic...povestea a ramas aici... si cei dragi...
Multumim ca sunteti aici si ca va impartasiti gandurile, emotiile, sentimentele voastre... datorita voua Armand supravietuieste.
Fetele isi pun din ce in ce mai multe intrebari:
Alessia - De ce a plecat tati atat de repede? Nu putea sa mai stea cu noi?  Macar sa fi plecat la Doamne -Doamne odata cu bunica...

Cu dor si iubire imensa, cu incredere si speranta
Ne rugam pentru sufletul tau Armand
Dumnezeu sa te ierte si sa te odihneasca in pace

Ultima oara a fost editat de armand (2013-10-17 21:14:20)

"Chiar daca a plecat si nu-si mai plimba degetele pe tastatura laptopului asta nu inseamna ca nu a mai ramas nimic...........povestea a ramas aici... ???si cei dragi..."

Nu este doar o poveste ???? este viata insasi, in miscarea lui timpul a tarat dupa el secundele??.minutele???anii???? si chiar daca nu vrem sa acceptam ................este un adevar trait si suportat destul de greu de multi, dar cel mai greu este durerea din suflet  ???care este o boala mult mai grava decat un picior rupt sau durerile de gat, leziunile sale sunt mult mai profunde si mai periculoase decat cele provocate de un glont??. si raman  rani care nu se vindeca, si aceste plagi pot incepe sa sangereze la fiecare durere .

Traim dupa moarte doar prin amintirile celorlalti despre noi????. trecem prin viata fara a lasa urma pasilor, dar urmele imprimate in inimile celorlalti nu le poate sterge nimeni.

Asa este si aici, amintirile lasate de Armand  ne duc cu gandul la un om plin de viata, intotdeauna cu atitudine de invingator si dornic de a impartasi  din experienta lui de a ne da sfaturi,   de a fi mereu cel mai bun.
Sa-ti fie bine, Armand, acolo unde te-ai dus, sa fii si acolo un invingator si sa veghezi mereu cu dragoste asupra celor dragi, asa cum ai facut mereu!

Mereu cu tine in gand, mereu cu tine in suflet , nu te-am uiat si nu te vom uita nici pe tine nici familia ta niciodata, venim aici sa ne intalnim cu tine si familia ta

Odihneste-te in pace!

Rabdare..... credinta....... iubire.....putere

PS- din partea lui iris-Odihna vesnica si mii de crini albi pe mormantul tau!

Batranete...Accidente...Cutremure...Boala...Durere...Teama de suferinta...Frica de moarte...toti trecem prin asta ...si eu voi muri...si tu vei muri...si?...pana atunci?...
Mai cumplita decat ideea propriei morti este nepasarea in fata vietii,distrugerea vietii din jurul nostru, distrugerea vietii din noi.
Lumea nu se sfarseste odata cu stingerea constiintei noastre...lumea nu se opreste aici...lumea supravietuieste disparitiei noastre...viata merge mai departe...insa ce invatam din asta?...
Sa devenim constienti de importanta fiecarei clipe...de importanta fiecarui sentiment, fiecarui gand, fiecarui cuvant, fiecarui gest...
Frica de moarte te invata sa-ti traiesti clipa si sa-ti pretuiesti viata.
BUCURA-TE DE VIATA...TIMPUL NOASTRU PE PAMANT ESTE LIMITAT!
Cate minuni sunt in viata noastra si cat de bogati suntem atunci cand suntem sanatosi, cat de important este sa fim impreuna cu cei dragi (cat le ducem dorul cand sunt departe sau nu mai sunt cu noi).
Ce minune-i o gura de apa atunci cand mori de sete, o mangaiere a soarelui atunci cand tremuri de frig, o privire de recunostinta... sentimentul ca esti bun la ceva
Ceea ce simtim...ceea ce traim...ceea ce facem lasa ecou in urma noastra si va trai dupa noi
Poate ca ceea ce credem noi ca este bine acum inca mai poate fi  imbunatatit, mai poate fi schimbat...poate ca atunci cand noi credem ca totul se termina, de fapt suntem in pragul unui alt inceput... sa fim pregatiti pentru a incepe o viata noua aici sau acolo...
INTELEGERE-ACCEPTARE-IMPACARE-PACE-LUMINA
GASESTE-TI TIMP SA TRAIESTI!

Ultima oara a fost editat de armand (2013-11-01 09:23:24)