Tatici vs bebelusi-8

La noi binisor... E mai usor acum, nu mai plange bebe tot timpul, poti sa te joci cu el, sa-i dai sa pape etc; ink mai am eu nemultumiri : nu are rabdare cu el, se enerveaza f repede, il repde, il cearta din orice... as avea pretentii chiar sa-l rasfetze, avand in vedere faptul ca-l vede cam 2 ore pe zi, seara; mi se pare ca nu ii e drag de el, ca il incurca uneori, ca ar prefera sa vada un film decat sa stea cu el sau sa-l scoata afara; il lasa la tv pt ca acolo sta potolit si nu tb sa alerge dupa el prin toata casa, nu urmareste cand si ce a mancat, cand tb sa faca pipi etc etc etc, dar oricum... s-au mai asezat lucrurile; pe o scara de 1 la 10, sa zicem ca suntem la un 8, fatza de -5 cum eram la inceput ; a! baitza i-o face el seara, indiferent ca vine la 20.30 de la serv ( baita e pe la 21.30 ), asta incepand cu varsta de 1 an si vreo 4-5 luni.

Like it, ce frumos ; asa ar trebui sa fie.....

Papucica a scris:

Cateodata ma intristez cand aud ca alti tatici fac mai mult...
Sta si el cu fata dar doar daca ii zic eu sa stea cu ea, nu i-a dat sa pape cu lingurita niciodata, vezi doamne de frica sa nu o raneasca in gurita, nu i-a facut laptele niciodata iar de dat cu biberon decat de vreo 2-3 ori i-a dat, spala vasele dar doar cand are chef, face de mancare dar doar cand vrea si asa tot la indicatiile mele... Cateodata ma gandesc daca doamne fereste patesc ceva, cine sa stea cu ea, cum o sa se descurce el cu ea? Ea doar pe noi ne stie si doar eu fac absolut tot pt ea...

nu esti singura papu...si la noi este exact la fel...

Acum am descoperit si eu topicul asta...i=am dat linkul si sotului sa-l citeasca. Nu ma pot plange de tati al nostru ca e de pus la rana. DAR, a avut o perioada in care era foarte prost dispus, morocanos, obosit etc pana m-am infipt in el. I-am zis ca nu are niciun motov sa fie altceva decat fericit si bucuros, are un copil grozav, o casnicie reusita, suntem impliniti de bine de rau...ne descurcam cat de cat sa supravietuim fara sa ne mancam de sub unghii...ca avem o viata frumoasa cu toyt ce ne-am putea dori...si el amarat  si obosit. Obosita eram (si inca sunt ) si eu, dar un zambet al fetei imi da putere sa mut muntii din loc. Dupa ora asta de dirigentie nu s-a mai plans niciodata iar in concediul asta (primul in 3 ) mi s-a facut dor de copil ca numai el a stat cu ea. el o adormea, imi lua lingurita din mana sa-i dea el, se jucau amandoi, a carat-o in wrap, etc.
In timpul sarcinii a mers cu mine doar la 2 eco, nu imi mangaia burta decta la insistentele mele, nu vorbea cu copilul ca i se parea aiurea sa vb cu burta mea (era foarte grijuliu cu mine si m-a ingirjit cand nu ma putea ridica din pat), dar din momentul in care am ajuns cu fata acasa si-a intrat in rolul de tata

Kareste, crede-ma ca situatia se va schimba dupa ce vei naste, cand va fi cazul; nu zic ca neaparat in rau,,.. dar nu e o regula ca dak acum e asa, tot asa va fi si dupa; rebuie discutat muuuuuuuuuult si pus si in practica... !! Si al meu zicea ca O SA ma ajute, ca O SA faca, O SA dreaga... dar acest O SA e mai greu de pus in practica ; repet, nu inseamna ca neaparat va fi de rau in cazul tau...

Lalica, si noi suntem cam in acelasi stadiu... el morocanos, obosit... dar discutam si se rezolva; si-a revenit mult acum; nici el nu prea se atingea de burta

Adina, chiar dak ai un bebe cuminte, fa bine si implica-l si pe el; spune-i ca esti obosita/stresata, ca nu mai poti etc. Ca sigur de multe ori  te ajunge oboseala.

Papucica, ia masuri ca o sa fie de rau, sa stii; macar in wee pune-l sa-i faca el laptele, sa-i dea sa pape, s-o schimbe... e inuman... si el a contribuit cand ati facut acest copil, nu? Si copilul are nevoie de ambii parinti ! Chiar dak mamica s-ar descurca si singura.

Baa eu ii calcam Juli, da pleca cu calcatoru in piept,asa ori maroneala ori gaura arsa, sa se vada ca a fost calcata.

Zic si eu acum sper sa nu fie cazul, cand o fi si la mine, sau daca e sa am puterea sa ma mai "lupt" si cu copilul nr 2. barbatul.

Ma bucur, Rruxxy, la noi se pare ca eu desi fac cam tot prin casa indiferent ca am chef sau nu, paleste in fata faptului ca el merge la munca, are tot ce vrea pe tava, haine curate calcate, mancare, copilul e curat, etc., am dat tot ce am avut mai bun si lui tot nu ii convine, tot ii pute ceva, sa fie sanatos, cu timpul o sa piarda si cand s-o intampla nu o sa stie ce l-a lovit...
E prea bagat in seama si prea iubit, el primeste toata atentie si eu nimic din partea lui...

Pardon de expresie, RAHAT au in cap!

Crssy85 a scris:

Kareste, crede-ma ca situatia se va schimba dupa ce vei naste, cand va fi cazul; nu zic ca neaparat in rau,,.. dar nu e o regula ca dak acum e asa, tot asa va fi si dupa; rebuie discutat muuuuuuuuuult si pus si in practica... !! Si al meu zicea ca O SA ma ajute, ca O SA faca, O SA dreaga... dar acest O SA e mai greu de pus in practica ; repet, nu inseamna ca neaparat va fi de rau in cazul tau...

Noi nu am discutat de asta, doar il vad cum se comporta si ma gandesc ca daca face acum, de ce nu ar face si dupa. Acum Dumnezeu stie ce o fi. Eu doar sper sa fie bine Mai intai trebuie sa ajungem acolo

Ultima oara a fost editat de kæreste (2011-08-31 19:42:15)

lucky777 a scris:

Blue, voi incerca si eu treaba asta cu lesinul. Ca cealalta, cu frison si febra 39 nu merge.

Doamne fereste, lucky    Ca eu cred ca mai mult tine la copil decat la mine, si de aia il duce cu el, ca nu cumva sa cad CU EL din nou