Psihologia copilului - de la perioada prenatala la marea copilarie-27

asta e...de 3 ani imi zic incontinuu ce as fi fost eu azi! dar nicodata nu m-au intrebat daca imi place cu adevarat sau pana la urma daca ma duce capul...ca e mult tare de invatat!
incontinuu imi zic ca am pierdut 3 ani din viata, cand ar putea sa perceapa totul ca pe o experienta si ca totusi am iesit cu ceva in cap din aia 3 ani. ei nu si-au recunoscut nicioadata greselile. tata nu a vb 2 ani cu mine dupa ce am renuntat la medicina, si acum ca vb se intreaba de ce nu il sun si nu comunic. dar ce comunicare sa existe cand el a ratat 2 ani din viata, 2 ani in care nu m-a intrebat nici ce fac, 2 ani in care m-a vazut de 3 ori. cum m-as mai putea apropia de el. si cum sa ii spun anumite lucruri cand el imi zice ca iar am sa dau cu bata-n balta. nici in ziua de azi prietenii lor si neamurile nu stiu ca eu am terminat biologie, ca e o rusine pt ei. in fine...chestii care ma inhiba, care ma fac sa stau la distanta si sa nu le spun nici cand mi-e bine, nici cand mi-e rau pentru ca raspunsul e mereu acelasi...
acum cu nunta fac la fel...ei fac tot, ca doar ei platesc. noroc ca m-am tinut tare cu muzica, macar sa imi cante ce vreau eu...dar cu ce scandal am reusit. imi gasisera ei pe nu stiu cine si aia erau cei mai buni, fara drept la replica, pana le-am spus ca ori e cum vreu eu, ori nu mai facem nimic. incepe sa imi para rau ca am apelat la ei cu nunta sa ne ajute cu bani, ca ne descurcam si fara ei, oricum avansurile le-am platit noi, si pana la urma plateam tot cu ce iesea.la mine in familie se practica ideea ca eu iti dau bani deci faci ce spun eu cu ei.
vreau sa plec in canada, ma bocesc pe la toate colturile, de parca am murit, atrag tot felul de energii negative pentru ca isi doresc sa stau langa ei,cu niste salarii mizere, dar sa ma vada ei zilnic sa ma poata controla, in loc sa se roage sa ma descurc si sa imi fie bine. dar asta e, tot timpul mi-au zis ca nu-s in stare de nimic, ca sa nu mai zic ca incepeam sa si cred, asta pana cand mi-am gasit servici si de 2 ani si ceva nu am mai cerut un leu de acasa, am terminat si faculatatea asta care ei mereu au zis, intai ca nu o termin, apoi ca nu fac nimic cu ea, am luat 9,70 la licenta, nu au zis nimic...pana la urma parintii nu ni-i alegem, astia sunt, ii respectam, ii iubim, dar pacat cand ne dau la o parte prin reprosuri.

Ultima oara a fost editat de ionela (2011-07-28 15:06:24)

eu l-am iertat de mult, am suferit enorm ca nu vroaia sa ma vada, acum la fel, sufar pt ca nu ma pot lipi de el, dar efectiv nu mai pot, pentru ca in 2 ani s-au pierdut multe!
ei, la fel ca si in articol, a fi cuminte, inseamna sa faci ce spun ei, nu ce iti doresti tu( categoric in limitele normalului). mereu mi-au zis ca au cheltuit cu mine, dar niciodata nu s-au gandit ca poate au facut o investitie. ajutorul banesc la ei este conditionat de ce isi doresc ei...de aia am ajuns sa imi platesc singura muzica la nunta, numai sa imi cante ce vreau eu. deasemenea pt ei nunta e o afacere nu o zi importanta din viata singurului lor copil. de acolo dimineata trebuie sa pleci cu bani nu cu inima impcatata ca totul a iesit bine. asta e, is multumita ca mi-am gasit un sprijin in al meu din toate punctele de vedere, ca en intelegem si ca ne iubim. categoric ei si aici is sceptici...au 2 ani de cand ma bat la cap sa fac nunta si am tot zic nu in ideea ca sa nu apelez la ei. si apoi am zis ca daca tot vrem sa plecam sa o facem si pe asta sa fie si ei cu inima impacata...deja e ceva dubios aici, ca m-am razgandit prea repede. nah....ce sa le mai spui?
mai tac, mai inghit, le mai zic...nu poti schimba un om la 50 de ani, e prea tarziu sa le scoti conceptiile din cap! slava domnului ca suntem sanatosi, ca avem putere de munca, de aici ne-om descurca noi cumva. speram sa luam viza, nu pt bani, ca din astia avem destui si aici, ci pt liniste si un alt mod de viata atat pt noi cat si pt copii care ii vom avea. imi doresc sa plec, desi stiu ca ei sufera din cauza asta, dar cu ajutorul lui dumnezeu o sa fie bine pt toata lumea.

Ultima oara a fost editat de ionela (2011-07-28 15:20:04)

am suportat stiu...dar sufar pt ca ii iubesc enorm de mult, mai ales pe tata( nu stiu exact de ce, probabil pt ca mama m-a altoit cand eram mica si tata nu) si nu ma mai pot lipi de ei, nu ii mai pot pupa, imbratisa... pt ca din momentul in care ai aruncat cu noroi in mine s-a cam terminat.
colegii lui tata de serviciu stiu ca eu am terminat medicina anul asta...in concluzie eu n-am voie sa merg la el la birou ca pun aiai intrebari...oare cum m-am simtit cand mi-a zis" nu ai ce sa faci la mine la serviciu, ne vedem peste drum"

si pt ca azi is pusa pe citit (m-a starnit o mamica in parc, care mi-a zisc aar vrea sa incerce nastere vagiala dupa cezarina - si de dim caut info pt ea).... ceva care pe mine m-a pus taaare pe ganduri (ca si eu am textul cu "asculta-ti instinctul"... poate de azi incolo n-o sa-l mai am..): http://piersicuta.blogspot.com/2010/05/ … sirea.html

habar n-am care au fost discutiile de la care a pornit articolul, nici cine-s personajele alea, dar ideile sunt vaabile pt multi si multe

ionela, e si pt tine cred...

Ultima oara a fost editat de katami (2011-07-28 18:50:59)

da, pai tot al e e si wow, mamica

tu ai blog? daca da, pls trimite si mie pe mail, sa te bag in blogrollu viitorului meu blog de wrapuit

Kata da,tot al ei Tare mult o admir!
Am blog dar e privat,il tin ca pe un fel de jurnal doar ptr mine,sa nu mai vada si altii ''aberatiile'' ce le debitez pe acolo Eu de-abia astept blogul tau de wrapuit     mai bine trimiti tu mail cand o fii gata plss!

stefany a scris:

Super linkuri Kata!  Eu de cand eram gravida tot urmaresc bloguri cu si despre copii,relatia parinti-copii, AP etc...In in lista de blogroll sunt si astea 2 bloguri din linkurile tale pluss inca unu care mi-e tare drag ,sigur il stii ,e deosebit  http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/

si eu l-am descoperit ieri (datorita lui Kata) si nu ma mai opresc din citit. Vreau si eu blogul tau daca ai (carm19@gmail.com)

Scrie minunat

katami a scris:

si pt ca azi is pusa pe citit (m-a starnit o mamica in parc, care mi-a zisc aar vrea sa incerce nastere vagiala dupa cezarina - si de dim caut info pt ea).... ceva care pe mine m-a pus taaare pe ganduri (ca si eu am textul cu "asculta-ti instinctul"... poate de azi incolo n-o sa-l mai am..): http://piersicuta.blogspot.com/2010/05/ … sirea.html

habar n-am care au fost discutiile de la care a pornit articolul, nici cine-s personajele alea, dar ideile sunt vaabile pt multi si multe

ionela, e si pt tine cred...

kata, m-ai terminat          Nu putea veni linkul asta intr-o zi mai buna, m-ai scos din strafundurile depresiei si auto-invinuirii! 

asta e solutia, da' sa o faci, constient, de fiecare data cand ai reactia aiurea ("Terapeuta mi-a explicat ca - atunci cand imi pierd cumpatul fata de David si simt vreun impuls agresiv - o modalitate buna de a ma controla (am mai scris si in alta parte) este de a ma frana constient, de a-mi privi mainile si de a-mi spune "De fapt furia asta e adresata ALTCUIVA, de fapt pe altcineva vreau eu sa lovesc!")

blue