Din nou...CANCER!-102

Vali va urez un Paste Fericit !

Adevarat  A  Inviat !

Vali
cum esti? ce mai fac fetitele? cum a fost de Pasti?

Au trecut 6 luni de cand nu-i mai vedem chipul drag, nu-i mai auzim vocea, nu-i mai stim nevoile...
Nu se va mai intoarce niciodata
Dar stim ca incheierea vietii pamantesti nu inseamna sfarsitul
El nu ne-a parasit chiar daca nu-l mai vedem cu ochii
El este alaturi de noi in sufletul,gandul,mintea si amintirile noastre mai mult chiar decat inainte
El ramane viu
Va venii timpul sa mergem la el, dar nu inainte de a ne duce truda pana la capat, de a ne indeplini menirea
Trebuie sa acceptam soarta si pretul lacrimilor si a unui chin istovitor si sa ne purtam rabdatori crucea...Nimeni nu scapa de suferinta, boala, ele ne sunt date cu un scop pe care-l aflam aici sau poate dincolo, nimic nu este intamplator sau zadarnic
Incercarile, trairile, suferinta lui i-a marcat si pe cei din jur, efectele ei ne schimba, a fost un semnal de alarma, ne-a dat trezirea...
El a reusit sa se schimbe, a devenit alt OM
Putem sa invatam sa ne suportam neimplinirile in munca, sa ne acceptam lipsurile, sa ne armonizam relatiile, sa ne pretumim speranta, sa nu ne lasam coplesiti de griji, neputinta si deznadejde.
Prea ocupati, prea grabiti, prea stresati, prea obositi, prea preocupati de a dobandi slava lumeasca nu ne dam seama ca traim pentru aparente, in timp ce sufletele noastre doborate de oboseala, au adormit...
Cu cat ne apropiem mai mult de sfarsit cu atat mai mult trebuie  sa ne trezim, sa ne dam seama ca avem multe de schimbat in viata...
Sa ne regasim "fiinta cea tainica a inimii" (Sf . Petru)
Sa dam un alt folos vietii...

Asta a fost timpul vindeca tot.

Inainte de prima zapada, am reusit sa plantam un stejar... cu credinta ca fiecare copac sau floare este protejata de un spirit... stejarul si Armand au multe in comun...
Acum stejarul are o boala cronica...
Ne dorim enorm sa o invinga...
Avem nevoie de stejarul nostru. ( el are 2 tulpini gemene, una pentru fiecare fetita...)
Sub o forma sau alta toti ne ambitionam sa reusim - Armand sa existe, stejarul sa traiasca, fetitele sa se bucure de copilarie si sa aiba vie prezenta tatalui lor, eu sa nu ma dau batuta, sa nu ne intunecam zilele insorite, sa nu ne pierdem speranta, credinta, sa putem trai in acelasi moment intr-o lume prea apasatoarea si alta prea abstracta...
Timpul face si el ce poate...
Restul facem noi...
Timpul nu poate schimba realitatea noastra.
Armand este parte din viata noastra si nu una oarecare, cea mai importanta.
Incercam acelasi sentiment ca si Armand si va multumim ca sunteti aproape de noi.

Si sa stii ca esti o femeie puternica, nu te lasa doborata, atat ptr fetite, cat si pentru tine.
Va doresc multa, multa sanatate, voua, cat si familiei lui Armand.

Timpul... trece
au venit pe lume copii despre care Armand stia ca vor veni, copilul celui mai bun prieten, copilul finilor lui...
copii pe care-i vad cum cresc, copii lui cresc ...
Timpul trece
pare ca a trecut mult, foarte mult...
si totusi parca s-a oprit, s-a oprit la timpul petrecut impreuna, impreuna cu prietenii lui, cu copii lui
Si desi traim viata cu el in suflet, traim prezentul, viata noastra este in trecut, iar cele mai reale trairi ale noastre sunt legate de el. Avem si noi familia noastra cu tati al nostru. Pentru noi timpul nu sterge
amplifica, evidentiaza, valorizeaza.
Timpul este relativ, aproape personal, in timp ce unii se plictisesc altora nu le ajunge pe cat si-ar dori.
Timpul face cu noi ceea ce noi ii permitem sa faca...
Au trecut aproape 9 luni
Timp in care apare o viata,se naste un copil
Au trecut aproape 9 luni si am ramas in acelasi moment. Voi cum simtiti fata de cei plecati departe, despre care stiti ca sunt acolo pentru ca asa trebuie, va ganditi tot timpul la ei, ii simtiti aproape pentru ca-i iubiti si sunt in sufletul vostru, asteptati sa va fie bine impreuna si timpul se scurteaza, distanta si timpul nu mai ranesc...
Important este ce simtim
Noi am oprit timpul.
Timpul nostru este si al lui Armand, care nu se va desparti niciodata de noi cei in sufletul carora se afla tot timpul... trecutul si prezentul...

Vali, timpul este asa cum vrei tu sa fie, este asa cum il percepi TU. Durerea mea, de a fi pierdut emotional pe cineva, nici macar nu se compara cu durerea inimaginabila de a il fi pierdut pe sotul tau in felul asta, dar am zis de atatea ori ca .. trebuie sa traiesti asa cum vrei TU. Daca el se afla in trecut si timpul tau si al vostru e acela, daca sa te hranesti cu amintiri iti face bine, fa asta ! Fa acea perioada timpul tau, al vostru. Si da, mergi mai departe, dar daca trecutul e esenta vietii tale, nimeni nu-ti cere sa iesi total din el. Si ai amintirile, pe care nimeni, nimeni si nimic nu ti le ia. Capul sus si tot inainte, dar hraneste-te cu amintirile trecutului, daca asta vrei si daca asta iti face bine !

Am ajuns intamplator aici,tot intamplator am citit ce e aici,dar m-am umflat de plans....ma doare sufletul,e groaznic....
Vali...nu te cunosc dar imi dau seama ca momentele prin care ai trecut si prin care vei mai trece sunt teribile.Nu-ti doresc decat putere...putere sa mergi mai departe si sa-ti cresti fetitele acestea superbe pe care le ai.D-zeu sa- va vegheze viata!!!