Primele intalniri - Norme sociale, etc

ai foarte mare dreptate, hugsy, insa "in ziua de azi" cred ca e prea mare riscul de a-i arata celuilalt cat il placi, inainte sa iti arate el. (dpdv al unei fete vorbesc acum)

Pentru ce spui tu acolo ar trebui o ditamai discuţie cu multă psihologie; depinde de personalitatea fiecăruia, unii sunt mai ?ndrăzneţi şi spun ce au pe suflet şi poate nu-i doare aşa de rău dacă sunt respinşi, alţii n-au curaj nici să se uite la o persoană fără să se f?st?cească şi să roşească p?nă ?n urechi şi ?n final să nu zică nimic... deci, nu e aşa simplu pentru toţi să zică "te plac". Iar dacă ar zice, intervine personalitatea celeilalte persoane "Oare o fi serios? Ăsta nu cumva a băut prea mult? Poate vrea doar să se culce cu mine.. Poate face mişto.." .. de-aia, zic eu, că oamenii trebuie să se cunoască ?ncetişor, dacă au sentimente adevărate unul pentru celălalt.

Daca nu luam eu atitudine la prima intalnire,al meu nici nu imi dadea de inteles ca ma place. Dar nu il condamn... sunt genul de persoana a dracu,si poate intimidez fara sa imi dau seama. Dar legat de ceea ce spui tu,ia in calcul si asta...sa zicem situatia mea: sunt o persoana foarte directa,foarte sarcastica si deloc toleranta. Tipul ma placea,dar instinctul ii spunea ca urma sa-i dau cu flit... si eu il placeam,dar el nu banuia asta. Pai,intr-o situatie d-asta,tu te-ai incumeta sa-i spui tipei ca o placi? Intreb si eu,ca sa stiu la ce sa ma astept pe viitor

mie mi s-ar parea cam sec asa la prima intalnire sa spun sa sa mi se spuna "stii, te plac, te vreau, hai".. au si jocurile alea de seductie rolul lor, cel putin in cazul meu

pana pe la 25 de ani asa eram si eu, timida, asteptam el sa faca primul pas, eu doar dandu-i de inteles ca sunt....disponibila ...dar erau alte vremuri atunci...acum, direct, scurt si cuprinzator ...cu "japca" ..sunt suficiente cateva priviri si iti dai seama cam despre ce e vorba!!! pe "craiul" meu asa l-am cucerit!!! si acum ii este teama ca , la ce temperament am,  imediat ii tai elanul...cat totul este ok....e bine...nu are rost sa o tot lungim si sa o dam cu presupusul....viata este scurta...si pana ne tot invartim in jurul cozii, ne trece pofta de a o mai ridica!!! 

anabella_n a scris:

mama, cate ar fi de spus la subiectul asta, dar e mult de scris si sotul ma asteapta la al doilea pahar de vin si nu pot sa-l refuz
am sa dezvolt maine, imi place subiectul deschis de tine...

pahar de vin?    pfuu ce poftă-mi făcuşi...   

oricine25 a scris:

pahar de vin?    pfuu ce poftă-mi făcuşi...   

andora a scris:

du-teeeeeeeeeeeeeeeeeeee, repedeeeeeeeeeeee, lasa ca barfim maine despre asta....ii spunem noi baiatului cam cum sta treaba !!!! ....auchhhhhhhhh, se prevede o alta noapte fierbinte ....nu-l ierta!!! arde-l!!!!


PS: poti sa lasi calculatorul deschis ....sa vedem si noi

paharul ala de vin alb era postludiul, fratilor
asa ca ratati oricum evenimentul principal, chiar daca lasam calculatorul deschis

asa, sa-mi spun si eu umila parere pe aici
eu sunt mare fan al lui woody allen, iar cine ma cunoaste, stie de asemenea ca i-am intrebat pe toti ce parere au despre "vicky cristina barcelona" si daca l-au vazut.
e acolo o replica ce ar ilustra foarte bine ceea ce zici tu, stef, la inceput de topic. vis-a-vis de cat de simple ar trebui sa fie lucrurile de fapt.
ma rog, tipele stau la masa in restaurant, discuta si un pictor de la masa alaturata le tot privea.
dupa care vine la ele si foarte direct le spune ca le invita pe amandoua la Oviedo in week-end, avionul pleaca intr-o ora.
Juan Antonio: Va arat orasul, mancam bine, bem un vin bun, facem dragoste...
Vicky: Mai exact cine o sa faca dragoste?
Juan Antonio: Toti trei, sper...
Vicky: Poate intr-o alta viata!
Juan Antonio: De ce nu? Viata e scurta, nasoala si plina de durere. Asta e o ocazie sa traim ceva special.

Cam asa ar trebui sa fie si viata reala. Ai curajul sa raspunzi unei provocari fara sa-ti fie teama de conventii? Unii oameni au. Din pacate cei mai multi sunt atat de fericiti in ignoranta lor incat nu-si pot imagina ca se poate si altfel. Si blameaza din start o idee nonconformista, un barbat indraznet (e badaran), sau o femeie libertina (e curva).
Iar toate constrangerile astea care se impun la primele intalniri sunt urmarea preconceptiilor emise de mase, pe care tinerii si le insusesc fara sa le gandeasca, doar pentru a fi in ton cu normalitatea.
Pana la urma cine spune ce e normal? Lumea din jurul tau, sau tu, cel care faci ce-ti place oricand iti place si esti ok cu asta, pentru ca sunt deciziile tale si duc la ceva bun pentru tine?
Si uite asa devoram tot felul de reviste de femei idioate care mai de care mai pe val in sfaturi despre cum sa-l cucerim, cum sa ne purtam si sa ne imbracam la primele intalniri, cine trebuie sa faca primul pas, dupa cate zile e ok sa-l suni tu sau sa-i dai un sms. Sa nu mai spun ca deja forumurile sunt intoxicate cu astfel de subiecte, iar sfaturile cu tine-l la distanta, fii misterioasa, sunt la maxima putere...
Daca i-as spune acum unei gagici care l-a cunoscut saptamana trecuta: fata, ia-l de guler si trage-i-o pana vede stele verzi, ar spune "draga, eu nu sunt o curva". Dar cine a zis ca esti? Te simti cumva cu musca pe caciula?
Naturaletea fratilor!!! Iti place de ea? Sun-o si invit-o in oras. Ce daca te refuza, nu e un capat de tara, vei gasi tu alta care va fi la unison cu tine. Iti place de el? Si ce daca nu ti-a zis ca te iubeste. Culca-te cu el, nu mai traim nici macar in secolul XX, ce daca nu va fi o relatie stabila sau de viitor, ce daca il stii abia de o saptamana. Cine spune cand e ok sa ajungi in pat? Voi doi sau conventiile sociale?
De ce totul trebuie sa fie un permanent joc de-a soarecele si pisica, n-am inteles niciodata. Facem pe inabordabilele dar murim sa punem mana pe telefon sa-l intrebam ce mai face sau cum si-a petrecut ziua. Il refuzam azi cand ne invita in oras, dupa care ne bosumflam si nu mai vorbim cu el de ciuda ca n-a insistat mai mult. Mie asta imi suna a falsitate, nu a incercare de cucerire a unui barbat. Incerci sa pari ce nu esti. Ce te faci daca dupa ce evolueaza relatia isi da seama cat esti de cicalitoare si sufocanta de fapt (de ce nu te tine mai des in brate, de ce nu-ti aduce flori, de ce nu-ti spune in fiecare zi ca te iubeste si nu-ti face cadouri fara nici o ocazie, de ce iese cu prietenii si tu trebuie sa nu participi, de ce bea atata bere, de ce injura atat de mult, ce vede el in fotbal, etc)? L-ai pacalit cu inaccesibilitatea si acum iti dai arama pe fata. Ooops...te mai miri de ce te-a parasit fara nici o explicatie?! Sau ca l-ai prins ca te insala?!

Prima intalnire: ma imbrac in jeansii mei cei mai comozi, imi pun un maiou oarecare, ma aranjez ca de obicei, rad cu el, glumim, ne simtim bine, ne tinem si de mana si ne sarutam daca simtim nevoia, ii trimit si un sms dupa ce ma lasa acasa sa-i spun cat de bine m-am simtit azi cu el si ca data viitoare il scot eu la o bere, iar peste 2 zile, o saptamana sar cu el si-n pat daca asa vrem amandoi si facem sex nebun, oral, anal, ce vrem noi si ne place. Pentru ca femeia in general uita ca astea le face si pentru placerea ei, nu numai pentru a lui. Si ca nici un sfat din revista sau al unei prietene nu va fi mai bun decat al tau propriu: poarta-te cum simti, oricum n-ai pierdut nimic daca maine nu te mai cauta.

pai o arsesem deja de nu mai avea combustibil . problema cand o faci zilnic e ca-ti ajunge o data pe zi
dar e bine ca v-ati ocupat si voi de aspectul asta, e constructiv

later edit: stef lanseaza subiectul dupa care se da la fund...

Ultima oara a fost editat de anabella_n (2009-07-31 14:54:45)

Stef de abia a venit de la munca unde nu poate sa stea sa scrie pe anticonceptionale, chit ca e pentru a raspunde la niste lucruri atat de captivante.

Stef baga ceva la ghiozdan ca e lihnit dupa care va raspunde.

P.S. Stiu ca e problematic sa vorbesti la persoana a III-a despre tine insuti.. eh, imi trece.