Relatia cu tatal vostru!!!!!-4

skumpi a scris:

ionela

dap, e greu, stiind ca am fost cei mai buni rieteni, eu eram ''riciu'', caci asa imi spunea
acum nici ce fac nu ma mai intreaba, de fapt nu m-a intrebat deloc in 2 ani
nah, nu stiu ce sa zic,as vrea sa fie ca inainte, dar el este foarte dezamagit si eu nu stiu daca pot sa ma bag in sufletul lui
asa ca, stau si ast o minune, sa vina ziua cand o sa ma intrebe macar ce fac ca sa ii spun si eu cat de rau imi pare pt cele intamplate 

pe tata l-am pierdut cand aveam 21-22 de ani...
insa....per total a fost cel mai bestial tata pe care puteam sa il am!!!! nu perfect, insa....de nota 10!
a facut niste greseli cand eram mica...in relatia cu mama..gelozie care a dus la plecarea mamei si la divort iar apoi eu am ramas cu mama ( aveam 10 ani ).
cand eram mica...il iubeam si nu-mi era frica de el....avea puterea sa se coboare la mintea noastra ( a mea si a fratelui ) insa in acelasi timp sa ne trateze cat de serios putea...niciodata nu ne-am simtit aia mici si prosti care trebuie sa faca cum spun aia mari
dupa divort ne vedeam rar insa a reusit sa se adapteze varstei mele....tot se cobora la mintea mea insa nu a incercat niciodata sa imi impuna nimic!
la 18 ani am plecat de la mama si am stat la el cam un an de zile...m-a invatat sa lovesc cu cutitul ( da! stiu! ce tata nebun! ) dar si multe multe alte tampenii....insa tot el m-a invatat sa iubesc opera, de la el am mostenit dragostea pentru citit si el m-a facut sa il invidiez si sa doresc sa il ajung la nivel de cultura generala ( discuta si stia orice subiect de la literatura greaca pana la nave spatiale ) si era cel mai bun prieten al meu!!! a fost langa mine in momentele cele mai grele de atunci, nu m-a certat niciodata pentru greselile pe care le-am facut, imi amintesc ziua in care am plecat de la mama la el...stia ca am sufletul rupt asa ca in seara aia am mers amandoi in vizita la niste prieteni, am jucat table pana la 1 noaptea iar apoi in drum spre casa ne opream sa imi arate constelatiile pe cer, am ajuns acasa, m-am bagat in pat si cred ca a simtit ca as fi bocit asa ca a stat cu mine pana am adormit. nu a vrut sa aduca in discutie subiectul "mama" si pentru ca nu a stiut ce sa imi mai spuna a inceput sa cante arii in opere
si inca ceva ca sa va dati seama cum era tata si care a fost relatia mea cu el: gasca mea prefera sa vina la tata acasa seara decat pe terase pentru ca tata statea cu noi, discutau fel de fel de lucruri, spunea bancuri in prostie.
mi-a luat apararea in fata sotiei lui de sute de ori ( ea nu ma suporta din cauza ca semanam cu mama) chiar a si batut-o din cauza mea ( de fapt, din cauza ca ea m-a jignit pe mine )....si nu am sa uit niciodata ca tata a fost atat de puternic incat a plans in fata mea atunci cand a trebuit sa plec de la el   si nu am sa uit niciodata ce mi-a spus atunci " te inteleg ca pleci, eu nu stiu daca as fi fost atat de puternic sa rezist cat ai rezistat tu...si asta a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea cand v-am avut pe amandoi copii langa mine"
cam la un an dupa asta s-a imbolnavit de cancer si dupa un alt an nu a mai fost
si tata a mai avut o calitate: ii puteam spune direct in fata ce credeam despre el, puteam sa ii spun ca a gresit in anumite momente, ca nu apreciaza lucrurile corect si niciodata nu reactiona ca un adult judecat de un copil si recunostea cand am dreptate.
despre tata si relatia cu el as putea sa scriu o carte

rrammonna a scris:

observ cu tristete,k foarte multe dintre noi au probleme cu tatal

da, am observat si eu acelasi lucru. e pacat, dar asta ma face sa-l apreciez si mai mult pe tatal meu

frumos, lucia

pe mine ma intristeaza topicul asta

Tatal meu nu mai este de mult timp.
A fost insa genul de "tata-gentleman", care imi deschidea usa de la masina, imi tragea scaunul sa ma asez cand ieseam pe undeva. M-a invatat matematica, m-a invatat sa mesteresc diverse, mi-a interzis sa mai spun "sarut-mana" adultilor dupa ce am implinit 7-8 ani. M-a invatat sa conduc la 12 ani, cu o pernita sub fund. Imi usca parul (lung pe atunci), mi-l pieptana in fel si chip, imi facea codite. Imi facea loc sa intru inaintea lui pe usa, imi amintea mereu ca sunt "domnisoara"... S-a bucurat cand m-a vazut prima oara vopsita (la 14 ani ), desi imi spusese inainte ca nu e de acord. M-a ajutat si sustinut neconditionat, chiar daca o perioada a fost departe de noi. Nu-mi amintesc sa ma fi certat vreodata, imi explica unde si de ce am gresit si cum ar trebui sa-mi corectez geseala. Mai presus de toate, n-a fost un om dominant, n-a incercat niciodata sa-si impuna punctul de vedere sau sa-mi interzica ceva de dragul de a-si demontra superioritatea. Si, desi n-a mai apucat sa ma vada iesind cu baieti, sunt convinsa ca m-ar fi lasat sa-mi traiesc firesc si frumos adolescenta.
A evitat adica exact acele greseli care ii indeparteaza pe copii de parinti, a stiut sa se spropie de mine si sa ma trateze ca pe un adult.

Ultima oara a fost editat de alinda (2009-11-25 13:50:22)

wild_wind a scris:

f frumos alinda

din pacate,eu nu pot spune asa ceva despre tatal meu si mai grav...fiul meu nu cunoaste nici macar notiunea de tata(ce implica asta).

 

wild ti-am trimis un mail, sper sa nu te superi

ok,maryu,ma uit acum

si nu numai! atunci cand ii spui copilului " nu ai voie aia..., nu ai voie sa..", cand ii repeti mereu ca a gresit cu x, y, z problema nu faci altceva decat sa nu o lasi sa isi construiasca respectul de sine, sa se creada inferioara si va accepta apoi toata viata sa fie tratata asa...
si tatal tau si tatal meu a stiut sa inteleaga si varsta noastra si sa ne trateze serios si asta a contat! si este mult mai important sa ajuti un copil sa inteleaga singur unde a gresit si sa stie ca esti acolo pentru el orice ar face. toate astea combinate il face pe copil sa fie responsabil si nu va face nici greseli majore

maryu...vezi ca ai mail...

.. mi-a placut sa va citesc povestioarele. sa va povestesc si eu de tatal meu. pai pare foarte dur dar de fapt este un om foarte sensibil si bland. pot sa zic ca-i seman leit   ( deci n-am fost schimbata la maternitate ), tin minte ca  aproape in fiecare iarna meregeam cu sania in parcul I.O.R si ne dadeam pe derdelus , ma invartea pe gheata, si desi uneori era mai dur cu mine pot sa zic ca mi-a prins foarte bine. fiecare tata e unic in felul lui. din pacate nu am putut sa vorbesc nici cu tata nici cu mama lucuri legate de baieti sau de sex, dar au stiut sa ma educe.