Povestea mea...-6

katami a scris:

AyraBlack a scris:

Economia de piata iti dicteaza anumite nevoi. Daca ai o sansa si nu profiti de ea, cam greu sa apara alta. Ca o ia altcineva. Acuma depinde si ce vrei sa realizezi in viata. Daca nu ai aspiratii mai mari de un apartament cu 2 camere si o masina in rate, iti poti permite sa ratezi.

am ramas fara cuvinte de dimineata, cand a citit prima oara, pana acum sincer, nu credeam ca exista FEMEI care sa gandeasca asa... decat in filme... ok, nu-ti doresti copii e una, treaba ta, dar a pune problema ASA....... trist tare.

nu pot decat sa-ti doresc sa fii implinita dupa ce ti-ai realizat aspiratiile de care zici.....

Nu am zis ca nu imi doresc copii, ci am spus in ce conditii mi-i doresc. Poate sunt mai occidentala si gandesc mai pragmatic, dar un copil trebuie sa fie planificat din toate punctele de vedere. Probabil mai putin atunci cand viitorii parinti au o stare materiala excelenta.

Nu pot sa imi dau seama in ce masura un copil recompenseaza. Ca este interesant sa imi aud bunica ca ar fi preferat sa fi facut un copil mai tarziu, ca sa isi termine facultatea si sa aiba un alt viitor decat cel pe care-l acum. Si o spune cu sinceritate si este femeie trecuta prin viata. Vad atat de multe vieti efectiv limitate in jurul meu din cauza unui copil, incat nu pot decat sa o pun pe seama inconstientei. La noi inca se mai fac copiii "din iubire", ca e "rodul iubirii" si nu conteaza in mod special ce ii poti oferi tu unui copil.

Prin tarile mai dezvoltate, lucrurile stau altfel. Mame devin femeile undeva dupa 30 si ceva bine de ani, cand ai stabilitatea financiara necesara pentru a concepe un mediu propice de dezvoltare a copilului. Adica educatie (acele cateva mii de euro bune pe an pentru scoala), excursii, stil de viata. Poti face asta cu un salariu minim spre mediu ? Nu prea cred.

@ Rosa: nu ma refeream neaparat la un loc de munca. Adica avortez azi pentru ca mi s-a oferit un loc de munca la X. Este exact ceea ce ai spus si tu, un copil nu se creste deloc cu aer. Si nu mi se pare normal sa fie privat de anumite chestii. Eu voiam sa pun accent pe perspective. Adica din punctul meu de vedere, eu una nu ma multumesc cu putin si nu vad de ce copilul meu ar trebui sa se multumeasca.

Ultima oara a fost editat de AyraBlack (2010-01-23 22:09:15)

Rosa: "Si hai sa nu ne mai prefacem ca un copil traieste cu aer. Nu e vba doar de bani, e vorba ca un copil resimte pana si daca parintii l-au vrut sau nu."

da hai nici sa nu ne mai prefacem ca sa faci avort, cu alte cuvinte sa omori un copil, e un lucru absolut normal...daca el nu poate vorbi si nu isi poate spune parerea nu inseamna neaparat ca nu isi doreste sa traiasca sau ca nu simte si el ceva cand "e avortat"...

mai luati o carte de embrio sa vedeti de la cate saptamani bate inima unui fetus si la cat incepe sa isi dezvolte sistemul nervos... va spun eu...de la 4 saptamani, respectiv 5... deci I'm sory...daca esti capabila sa faci sex si sa nu te protejezi, in cazul in care stii ca nu vrei acel copil, ca ai o cariera stralucita si nu e momentul...dar esti "o femeie hotarata si matura" si fugi repede la avort...imi pare rau...esti de neiertat...si nu ai merita sa ai copii niciodata pentru ca oricand ar putea sa apara o nenorocire in viata ta(sa ai mai putini bani sa zicem, sau la cateva luni de la nastere sa apara sansa vietii tale in cariera)si sa-l arunci intr-o fantana nu? ...in fond e sansa vietii tale...iar cateva luni in plus chiar nu mai conteaza?...sau aici conteaza ca se infunda puscaria?

x_ynna ...vezi tu, de aia zic... nu e bine, ca oamenii confunda planificarea familiala cu avortul
Sunt oameni care pun problema din timp ca ei nu vor copii pana la un moment dat. Nu ti se pare corect sa fie alegerea lor si sa li se spuna, asa cum am tot spus sa previna situatia in care sa trebuiasca sa se gandeasca macar la avort?

Si legat de omorat un copil...cine a zis ca e un lucru normal? Tu ai trecut prin asa ceva? Stii cum e sa fii pus intr-o situatie foarte grea si sa trebuiasca sa alegi asta si apoi sa traiesti cu asa ceva? Crezi ca o femeie care face avort simte ca totul e normal cand simte cum doctorul taie din ea, sau cand isi da seama ca si-ar fi dorit dar nu putea, sau cand plange la inca vreun an dupa asta dupa copilul ala, dar e chiar constienta ca n-a avut incotro? Crezi ca un om se duce asa gata sa-si riste eventual viata, sau posibilitatea de a mai avea copii pe viitor si vede asta ca pe un lucru normal? Sau nu cumva, poate iei si tu in considerare, ca desi pare voluntar, omul ala pierde un copil si o parte din sine?

Am o cunostinta care a facut mai multe avorturi cu pretextul ca vrea un singur copil ca ala singur sa fie fericit. Si pana la urma, la o varsta destul de mica, abia adolescent, copilul ala, unic, le-a murit. Iti dai seama cat regret au simtit oamenii aia? Nu sunt de acord cu ei, dar ce pot sa fac decat sa le inteleg tristetea.

Nu-mi imaginez cati ani ai, dar oamenii maturi stiu ca viata nu e asa cum vrei si daca devii martir al principiilor e ca si cum nu ai trai, ca sa nu mai zic cate boli psihice se pot dezvolta pe un astfel de fond conflictual intens.

Stii tu in ce conditii renunta oamenii la copii? Sau ai macar idee cat de confuza si de indurerata e o astfel de fiinta, o posibila mama care are de riscat orice ar face, mai mult decat poate singura sa duca?

Luati apararea copiilor, dar si mamele au dreptul la viata. Si nu zic ca e rau ca, bineinteles ca un copil trebuie aparat dinainte sa se nasca, si chiar mi se pare perfect logic, dar trebuie sa intelegi ce inseamna asta in deplinatatea consecintelor a ceea ce faci.

Si sincer nu vad ca ce chestie imi raspunzi mie, cand eu nu vorbeam strict de avort. Incercam tocmai, sa recomand prevenirea situatiilor de genul. Poate imi explici intr-un raspuns foarte clar de unde ai scos ca militez pt avort? Desi n-o sa ai de unde, cel mult scoti ceva chiar din mesajul asta. Dar in rest a fost o indemnare la o gandire responsabila. Ms totusi pt atitudinea complet aiurea.

Am si zis, nimeni nu te obliga daca faci sex sa ramai gravida si nimeni nu te obliga sa faci sex.

Ultima oara a fost editat de Rosa (2010-01-24 01:04:21)

pentru ca mesajul meu a pornit de la afirmatia ta am ales ca fraza de inceput sa folosesc ceea ce ai spus tu...in continuare mi-am spus cu  parerea si in legatura cu cei care il sustineau pe bunicul lui pako spre exemplu...

dar chiar discutiile astea nu duc nicaieri...fiecare isi sare in aparare si asta e...in apararea lor(a copiilor)nu sare nimeni...si totusi numarul avorturilor creste desi metodele de contraceptie sunt din ce in ce mai numeroase...trist...

Eu crd ca subiectul degenereaza.Topicul era despre durerea unei mame care nu a avut incotro si a trebuit sa avorteze.Toata lumea isi poate da cu parerea, insa cand esti pus intr-o situatie,numai Dumnezeu stie cum ai reactiona.
Mama a ales sa nu ma avorteze, mi a dat dreptul la viata, mi a oferit un tata , o familie si mijloacele necesare sa devin adult(mai am inca pana acolo).Avea 17 ani...a ales sa fie facuta de propria familie albie de porci..dar a luptat si mi a oferit viata.Dupa 6 ani a raams insarcinata cu tatal meu vitreg.La 6 luni a  pierdut sarcina.Eu am ramas singurul copil.
Ce as face eu daca as ramane insarcinata?Sincer nu stiu...am 23 de ani aproape,inca sunt als coala,muncesc part time, ca nu gasesc altceva.Am o relatie de ap3 ani.Ma iubeste la nebunie si stiu ca isi doreste foarte mult copiii.
S-a rupt prezervativul si am luat prostinor...Ce as fi ales daca as fi ramas?Sincer spun ca nu stiu..iubesc copii imi plac,dar consider ca nu vreau unu acum.Nu stiu nici daca vreau o familie sau daca el e alesul.Nu stiu ce as face....etoretic am posibilitati sa l cresc...minime dar sunt..practic...cred ca nu l-as pastra...dar numai pus ain fata unui asemenea fapt as lua o decizie...nici eu nu stiu acre ar fi aceea

PillBlast a scris:

AyraBlack, nu stiu de ce occident vorbesti tu, dar din cate vad eu pe unde sunt, mamele sunt tinere si fericite. In occident cum zici tu deja e un alt standard de viata, oamenii nu mai fug dupa imbogatire. Sa ai un apartament si o masina nu e mare branza atata timp cat ai un serviciu \9chit ca speli podele) asa ca o familie, un copil este un lucru foarte dorit.

Plus, ma scuzi, dar daca exista femei domne de cariera care avorteaza pentru un post bine platit, tot ce pot spune e sa le fie rusine. Daca e atat de competenta la munca, de ce nu are grija de uterul ei sa il protejeze impotriva unei sarcini? Chiar asa greu e sa folosesti un prezervativ, sau ac?

Sunt sigura ca exista situatii in care nimeni nu ar critica femeia care avorteaza, dar marea majoritate o fac din motive egoiste, si ajung acolo ori ca nu le pasa, ori ca le e pur si simplu lene sa se protejeze in alt fel.

total de acord cu pill...dar cum am mai spus... muncim degeaba 

Rosa, de la asta a inceput topicul, deci nu stiu care e problema. Daca observi e o conversatie civilizata fara pareri extreme.

@Arya, Parerea mea e ca din moment ce faci sex iti asumi 2 riscuri:
1. De a face bebe
2. De a lua BTS

Pentru mine (repet, nu judec pe nimeni.... decat atunci cand motivele sunt egoiste) un bebe conceput chiar si din greseala e tot al meu, si tot rezultat din decizia mea, de a face sex. Eu am decis sa astept pana la 18 ani pentru a-mi putea asuma toate responsabilitatile in caz ca exista accidente. Evident, nu toate o sa gandeasca asa, dar mi-ar placea ca oamenii sa faca sex doar atunci cand isi pot asuma aceste responsabilitati. Si repet, asa mi-ar placea mie sa fie, nu incerc sa conving pe nimeni, si nici nu sunt absurda sa spun ca in situatii extreme (Ca cea de mai sus) avortul nu este cea mai buna decizie.

Ultima oara a fost editat de PillBlast (2010-01-24 21:52:33)

Am editat, nu am fost atenta, ma refeream ca e o conversatie civilizata, si ca nimeni nu a atacat oe nimeni deci nu vad care e problema. Cat despre topic, are 4 pagini, primele 2 fiind despre avort.

PillBlast a scris:

Rosa, de la asta a inceput topicul, deci nu stiu care e problema. Daca observi e o conversatie civilizata fara pareri extreme.

@Arya, Parerea mea e ca din moment ce faci sex iti asumi 2 riscuri:
1. De a face bebe
2. De a lua BTS

Pentru mine (repet, nu judec pe nimeni.... decat atunci cand motivele sunt egoiste) un bebe conceput chiar si din greseala e tot al meu, si tot rezultat din decizia mea, de a face sex. Eu am decis sa astept pana la 18 ani pentru a-mi putea asuma toate responsabilitatile in caz ca exista accidente. Evident, nu toate o sa gandeasca asa, dar mi-ar placea ca oamenii sa faca sex doar atunci cand isi pot asuma aceste responsabilitati. Si repet, asa mi-ar placea mie sa fie, nu incerc sa conving pe nimeni, si nici nu sunt absurda sa spun ca in situatii extreme (Ca cea de mai sus) avortul nu este cea mai buna decizie.

Da, dar cand sunt accidente?

Iar responsabilitate nu inseamna ca daca ai ramas insarcinata il pastrezi. Ci constietizezi ceea ce s-a intamplat si iei o decizie. Cel putin eu una asa vad problema. Ca iei tu acea decizie, fara stimuli externi, iar acea decizie te reprezinta. Responsabilitate inseamna sa spui atat DA, cat si NU, atata timp cat iti asumi consecintele ..