Multe dintre noi se intreaba ce este avortul si ce implica acesta! Avortul...in conceptia unora este o crima, si mi permit sa i contrazic.....este o crima atunci cand dintr o greseala umana, dai viata ....oare nu este o crima atunci cand nasti sa l abandonezi??? nu este o crima atunci cand il ai si te uiti neputincioasa ca in loc de biberon si lapte tu ii dai apa cu lingurita???Nu este o crima atunci cand el vine de la camin plingand ca el nu stie cum e ciocolata?????O crima este pt acel care condamna, fara sa cunoasca adevaratul motiv al unei femei .....o crima este pt cel care pingareste trupul unui copile de 13 ani..... aceea care face un avort, stie motivul..... Avortul nu doare...asta depinde de medicul ginecolog.....adica de cat de gros este plicul...depinde de priceperea medicului ..... Inaintea unui avort se va face un consult , un examen de laborator, va prescrie un tratament de obicei de ciprynol, 5 zile inainte si 5 dupa ....apoi urmeaza chiuretajul.....care consta in....emotii mai mari decat durerea....totul dureaza 10 maxim 15 minute....doctorita mea a stiut cum sa faca acest procedeu mai usor....povestind cu mine, facandu ma sa uit pt ce sunt acolo..facandu ma sa uit de durerea sufleteasca. ....nici nu stiu cum a trecut, stiu doar ca m a condus in salon o tinerica asistenta viitoare mamica...apoi au fost ceva dureri, dar nu ingrozitoare....dupa 2 ore fara probleme, am ajuns acasa.... De abia aici incepe durerea...dar una sufleteasca.....pt cele care si au dorit copii, dar din diverse motive si bine intemeiate au recurs la avort....!!!!!
Daca ar fi sa mi incep povestirea, asa as incepe o!!!! De dimineata buna, ne am trezit, ne uitam unii la altii , dar fara sa ne spunem nimic, vorbea frica, agitatia, emotiile, nervozitatea! Azi din nou infatisare la Tribunal,ma lupt cu TATAL LOR, pt suma modica de 140 ron, pensie alimentara! S a cresti 2 copii cu 140 ron........ce l intereseaza pe el, ce si cum!!!! Dar multumesc cerului, ca ei doi ..ingerasii mei.... sunt linga mine, sunt momentan doar ai mei...AI MEI SI A NIMANUI!!!!! Daca va trebui sa mi vand sufletul mi l voi vinde, fara a ezita, doar sa i stiu aici, linga mine!..........Cladire inalta, impunatoare, holuri mari, reci, care nu ti spun parca nimic bun, ne tinem de mina si asteptam sa intram, suntem 3, mainile noastre nu se desprind, de parca am vrea sa aratam tuturor ca suntem un TOT UNITAR......Pe mine de ei doi doar MOARTEA ma va desparti! .........Intram inauntru, ne asezam cuminti pe bancile reci, care ti dau fiori de groaza si asteptam sa ne vina randul......sunt intre ei, deoparte si alta ei ma sustin , ei sunt stalpii mei de sustinere.....Ma intreb oare umerii lor, sufletele lor cat vor mai putea purta povara asta?Povara prea grea pt ei...sunt copii....ce si vor aminti atunci cand vor fi ADULTI?De certurile noastre, de bataile primite, de saracia crunta, de frica cu care se culcau?Astea vor fi amintirile din copilariei a copiilor mei???? .......Pe rand isi reazama capusoarele de umerii mei .....privesc atenti cazurile care erau pe rol.....divorturi , certuri urate, jigniri......La un moment dat privirea Judecatoarei se opreste la noi.......se uita lung la noi....poate e mama....poate ca dragostea mea si a copilor au atins o si pe ea......merge mai departe.....din cand in cand aruncindu ne cate o privire..... .......Visam......imi aduc aminte de copilaria mea, imi aduc aminte de bratele care m au crescut, de sacrificiile pe care le au facut pentru mine....apoi fetita ma coteste....."MAMII, JUDECATOAREA SE UITA INSISTENT LA TINE".....ma scutur speriata, si o privesc....imi spunea din priviri sa mi spun nr dosarului....Ma ridic spun, si ma pofteste in fata......ma duc , inaintind timid, dar trebuie sa fiu tare....pt EI-INGERII MEI... .......Se face apelul....eu prezenta ..El lipsa.....judecatoarea imi da voie sa mi spun offul....nu apuc multe, pina cand din sala, se aude vocea fetitei mele, nu rezistase sa nu strige ca e o minciuna ceea ce scrie pe adeverinta de salarizare a tatalui ei.....Ma podeste plinsul, dar ma abtin, vorbesc tot mai greu....EA judecatoarea ma simte, si incearca sa ma aduca cu picioarele pe pamint......Sunt sigura ca e mama...............ma priveste in ochi, parca citind acolo ceva... FINAL.....FERICIT.....AZI COPIII MEI SI AU INVINS FRICA...SI AU INVINS TATAL DIN NOU.... Intru pe la AJOFM.... sa vad...cine stie. poate ma asteapta un miracol......Nici vorba...din 40 de firme ...nimeni.....nimic.... ..asta e...trebuie sa merg mai departe!!! ........sunt doar franturi...care trebuia sa le astern.....acum nu mai pot....lacrimile nu mi dau pace.......SCUZE PRIETENI DRAGI!
Chiar daca instanta , ne a dat castig de cauza de 2 ORI ..El ...nici pina azi nu le a acordat nici un banut.....Am facut din nou demersuri(multumim ROSA) ...acum asteptam....
Odata ce financiar depinde de cel care o agreseaza,si nu numai e greu pentru femeia romanca din ziua de azi sa traga o linie.....Aveam 15 de ani de casnicie si ne invidia lumea ca suntem o familie "model".Dar nimeni nu stie adevarata lui fatza si cred ca am ajuns la capatul puterilor de am avut curajul, sa fac ce am facut..... . Am trecut prin toate, inclusiv sfatul parintilor a fost acela de a tolera, rugandu-ma lui Dumnezeu sa ii dea minte..Ma batea, spargea in capul meu ce apuca la mina, imi agresa copii si mai ales baietelul, nu l suporta(minte nebuna, gandea ca din cauza baietelului am ajuns o femeie cu multe kg).Prietenii de pahar, jocurile de noroc ii erau alaturi....asta era telul sau, acasa era ori prea rece mancarea ori prea calda, ori prea sarata ori fara gust....Devenise un obsedat sexual.... Refuzam ceva.....primeam bataie.......Am ajuns de tremuram ca 3 iepuri, numai cand ii auzeam pasii pe scari.....daca era liniste in casa, era mare problema, ca ascundem ceva, daca era veselie, era mai mare,,,ca ce motiv avem..Asta am rabdat timp de 13 ani pana cand nu am mai putut si, cu ochii pe cei doi copii, a trebuit sa aleg intre a trai (dar altfel din acel moment) sau a ceda, a ma sinucide... Am ales: acum am liniste si daca cumva asta nu e destul de clar ce inseamna, dragele mele, va asigur ca LINISTEA E TOT. imi este greu, foarte greu financiar, dar accea coaja de paine pe care o mancam eu si cei 2 copii ai mei, o mancam in liniste. Stii ce ai de facut maine, unde si cum, daca ACUM , ai liniste... Luati-va viata in maini: cel care azi iti da o palma, maine un pumn, poimaine te poate UCIDE...... E clar ca pentru el nu mai insemni ce ar trebui sa insemni, tu femeia lui, tu mama copiilor lui... partenera de viata..... DECI ......STOP VIOLENTEI!................ http://ro.netlog.com/go/explore/videos/ ? ro-1245841
........Nu trebuie sa mi fie rusine ca am ajuns aici, ci sa mi fie rusine ca am permis sa li se intimple asta copiilor in primul rand si apoi mie!
Ultima oara a fost editat de mamytzica (2010-01-26 15:50:56)
.....Niciodata sa nu insulti o femeie care cade.... cine stie ce povara ii copleseste sarmanul suflet ..... .....mamytzica....
mamytzica ... Imi pare rau. Oricare ar fi fost motivul pentru care ai ajuns in aceasta situatie, iti doresc numai bine, sanatate si putere sa treci peste
Ultima oara a fost editat de kdeea (2010-01-20 13:36:55)
Just a puppet on a lonely string, oh who would ever wanna be king ?
I'm sory mamytzica dar nu vad asa lucrurile... ...singurul caz in care sunt de acord cu avortul e atunci cand stii sigur ca acel bebel o sa se nasca cu vreo malformatie sau vreo boala si nu vrei sa il chinui...sau cand e vorba de vreun viol Doamne fereste!!
...in rest sunt foarte neindulgenta cu acea "greseala umana", acum cand sunt atatea surse de informare si atatea metode de contraceptie...este strict parerea mea si nu am de gand sa judec nici parerea altora... dar el nu a ales sa vina si nici sa moara...poate pe cea care face avortul nu o doare si o ajuta doctorita...dar pe acea fiinta care iese de acolo bucati cine o intreaba cum se simte?
..poti fi bogat, sa faci un copil si sa fie nefericit si chinuit intr-o familie cu probleme care au doar bani...sau sa fii modest si sa il cresti cum poti...sau sa il dai spre adoptie...sau etc etc atatea si atatea metode mai putin sa il omori...nu ai de unde sa ii stii norocul in viata...nu ai de unde sa stii cum o sa reuseasca...dar daca il omori nu ii mai dai nicio sansa din start...
ma rog zi de zi la Dumnezeu sa ma fereasca de o asemenea experienta si sa ma ierte ca bag in mine atatia hormoni tocmai ca sa nu omor o fiinta...si sa ma tina sanatoasa sa pot face candva copilul pe care sa il iubesc din toata inima mea...
multa sanatat si tie!!
P.S. parca mai era un topic..sau mai multe...la fel!!
O sa te pastrez mereu in sufletul meu mamicutza mea scumpa!!
eu sunt contra atunci cand ai macar 20 ani, ai terminat o scoala, esti putin pe picioarele tale. Dar gandindu-ma la mine acum (am 18 ani) mi-ar fi imposibil. asa ca nu judec pe cele care iau aceasta decizie. Si eu sper din tot sufletul sa nu trec prin asa ceva, imi este frica si fac tot posibilul sa evit
And i'd give up forever to touch you/ `Cause i know that you'd feel me somehow
Nu judec pe nimeni!! Nu as avea dreptul sa fac asta!!! Insa le recomand tuturor sa se gandeasca foarte bine inainte de a face pasul acesta.In primul rand tin sa va spun ca de durut doare, cel putin pe mine m-a durut desi eram sedata(cred ca am dormit pe parcursul curetajului si ma trezeam doar cand ma durea mai tare, imi amintesc doar ca intrebam daca mai dureaza mult pentru ca ma durea).Inr-adevar durerea era suportabila insa nu este cel mai important lucru. Eu am ajuns sa fac acest curetaj in urma unei sarcini oprite in evolutie, este primul curetaj pe care l-am facut si niciodata nu m-am gandit ca o sa ajung sa fac asa ceva. Incerc de ceva timp sa rman insarcina iar acum aceasta pierdere m-a afectat foarte tare insa daca as fi avut intreruperi in trecut as fi fost terminata, m-as fi simtit foarte vinovata.Din acest motiv va recomand sa cantariti bine aceasta decizie. Daca mai tarziu o sa ajungeti sa va doriti un copil si nu o sa mai puteti?Imi amintesc cand am fost la spital sa-mi fac hsg-ul mai era o fata care facuse 3 curetaje iar dupa hsg i s-a spus ca nu mai poate ramane insarcinata decat prin FIV, era devastata. Ioana daca este atat de imposibil sa pastreze o sarcina si daca cineva spera din tot sufletul sa nu ramana insarcinata de ce nu se protejeaza(cand spun asta ma refer la o metoda sigura - prezervativ, ac) ???? Din cate stiu eu speranta nu este o metoda contraceptiva. Curetajul nu are cum sa nu afecteze cumva corpul!!!
Ultima oara a fost editat de mirik (2010-01-19 22:47:10)
Cea mai fericita mamica!!! Cea mai frumoasa zi 28-XII-2010
eu consider ca fiecare om greseste... nu sunt de acord cu avortul, dar inteleg unele femei care recurg la varianta asta.. cu atata informare, unele metode de protectie dau gres... nu inteleg o femeie care are o cariera, are o casa si cu toate astea face un avort pentru confortul ei personal, pentru ca vrea sa ajunga mai sus pe plan profesional, etc. dar inteleg o femeie care nu are cu ce sa il creasca, careia nu ii este alaturi partenerul (si aici, da, trebuie sa stii cu cine te culci, dar de multe ori exista surprize cand te astepti mai putin din partea barbatului) si pe care nu o sustine nimeni.. acum sincer.. daca o femeie nu primeste sprijinul familiei, al partenerului si abia se intretine pe ea, ok, a gresit, a ramas gravida, a fost proasta/nu s-a protejat etc., nu are cum sa creasca un copil. eu sper sa ma fereasca dumnezeu de asa ceva, dar sincer, daca as fi in imposibilitatea de a creste un copil, nu l-as da intr-un orfelinat unde sa fie abuzat si sa ajunga in final pe strazi..
mamytzica ... Imi pare rau. Oricare ar fi fost motivul pentru care ai ajuns in aceasta situatie, iti doresc numai bine, sanatate si putere sa treci peste :Drag:
multumesc din suflet...chiar iti multumesc..... Povestea mea nu e grea dar nici usoara....e povestea unei mame , a unei femei..... M am casatorit din dragoste.....am iubit, asa cum un pescarus iubeste marea....am dat nastere unor copii minunati...chiar daca prin eforturi supraomenesti....chiar daca tratamentul m a dat peste cap cu sanatatea, aveam 52 de kg....acum dupa 12 ani am 180 de kg....nu e usor.... Totul era frumos, era minunat...(asa credeam eu) in primii ani, apoi au inceput umilintele, bataile, violenta fizica si verbala asupra mea si a copiilor... Am avut curajul dupa 15 ani sa spun stop....dar ................ In ziua in care am primit acasa citatia de divort...am primit si vestea ca eram insarcinata in 10 saptamini.....am plins....am fost distrusa....ce sa fac.....cui sa i spun....nu am prieteni...sunt eu si cei 2 copii ai mei...... Nopti intregi imi mangaiam burta si i vorbeam il intreabm ce sa fac.....am discutat cu copila mea de 14 ani....si a spus doar atat..ce vom minca noi va minca si el...... I am promis ca asa va fi.... Apoi cand toate parea din nou la locul lor, am primit inca o citatie....era de partaj......am crezut ca innebunesc..... Eu fara loc de munca, nimeni nu vrea sa ma angajeze din cauza kg multe, acum imi pierdeam si casa....am consultat un avocat care mi a spus ca nu se tine cont ca eu voi raminea cu 2 copii pe drumuri....partajul inseamna 50-50..... Din nou disperare, din nou furie, din nou durere...... Apoi am decis, chiar daca stiu ca asta inseamna crima.....am facut avortul....dar nu inainte de a-mi cere iertare lui...un suflet viu dar nenascut... dar nu puteam sa i fac rau aducandu l la viata....ce i puteam oferi???copiii mei au uitat ce inseamna dulciuri...haine noi....au uitat sa zambeasca......au trecut 2 luni.....2 luni groaznice in care noapte e un chin....il aud cum ma striga....il vad cum imi intoarce spatele.....ma trezesc uda de lacrimi......sper sa ma inteleaga ca e mai bine asa.....nu as fi suportat sa l dau de linga mine, si nici sa l stiu cu minuta intinsa pt un colt de paine...... Te rog ma iarta suflet de copil....de acolo de unde esti......
.....Niciodata sa nu insulti o femeie care cade.... cine stie ce povara ii copleseste sarmanul suflet ..... .....mamytzica....
daca ai net, inseamna ca ai si calulator si poate si alte servicii, deci nu stai chiar in cea mai cumplita saracie. sunt oameni saraci, la sate, care n-au nici macar telefon si pt asta cresc 5-10 copii. cum reusesc sa le dea de mancare? muncind. nu depinzi complet de un angajator si de aspectul fizic cand vine vb de a-ti castiga existenta. daca stai la oras, te duci pe la administratorii blocurilor, intrebi daca au nevoie de femeie de servici (un exemplu). daca stai la sat e si mai simplu: lucezi in agricultura; sigur se va gasi cineva care sa iti accepte ajutorul si sa iti rasplateasca munca direct cu mancare.
la modul general, e bine sa incerci sa nu judeci pana n-ai fost intr-o situatie macar vag asemanatoare... eu una nu-mi permit sa judec, fiindca nu stiu cum m-am intretine pe mine daca mi-as pierde jobul, daramite 3 copii altii poate s-ar descurca mai bine, nu stiu
Cu cata usurinta aruncati cu pietre dragi femei...... Este pur si simplu dureros..... Ce se intampla in viata voastra atat de rau incat trebuie sa va aruncati naduful si supararea si frustarile pe cei care au facut ceva ce nu se potriveste credintei voastre???? Incercati sa nu judecati cu atat usurinta pe altcineva. Nu pana nu sunteti puse macar o data in situatia acelei persoane. Si pentru cele care va sustineti cu atata tarie destaptaciunea si responsabilitatea (deci folositi anticonceptionale) va invit sa vedeti urmatorul video si sa va interesati putin mai mult.
Anca, prin ratiune ne ridicam deasupra regnului animal! Tu chiar esti adepta inmultirii speciei fara niciun fel de limita? Inteleg ca esti oraseanca, nu-ti face deloc cinste modul asta de a gandi specific secolului XVIII-XIX. Acuzi femeia ca are mijloacele necesare ("o bucata de paine") de a hrani inca un copil si a ales sa n-o faca. Esti chiar atat de sigura ca un copil traieste cu o bucata de paine si nimic mai mult? Poti spune cu mana pe inima ca un copil creste fericit fara o ciocolata, fara o tabara, fara schiuri, carti, fara bani de cofetarie, fara o haina noua? Tu crezi ca un copil sarac se simte bine cand e marginalizat de colegi, cand nu poate participa niciodata la actiunile grupului din lipsa de bani? Sau poate crezi ca poat trai o femeie singura cu copii din curatenia pe scarile blocurilor? Te-ai repezit sa judeci pripit o situatie pe care n-o cunosti si, ca atare, n-o poti aprecia corect. Eu nu cred ca o femeie care are deja copii renunta usor la o sarcina....
"I am the Lizard King, I can do anything."- Jim Morrison
anca90 nu stiu daca lucrezi sau nu, dar se vede ca nu stii cat de greu e sa-ti castigi painea in ziua de azi... cand oamenii sunt concediati de la locurile de munca fara a avea posibilitatea de a se angaja in alta parte. si cand mai ai de crescut inca 2 copii nu cred ca ti se pare floare la ureche...
te rog nu mai judeca
mamytzica, multa putere sa depasesti suferinta din sufletul tau
Eu nu cred ca o femeie care are deja copii renunta usor la o sarcina....
... si mai ales cand se citeste atat de bine durerea ei din cuvintele scrise Anca, in general imi place cum gandesti, esti sincera si la obiect aici ti-ai dat cu firma in cap rau de tot
No, no, see, I think if you're committed to somebody, you don't allow yourself to find perfection in someone else...
nu trebuie judecat si nici aruncat cu pietre. Nu consider avortul o crima pentru ca la 2-3 luni embrionul nu e o fiinta umana inca, nu are costiinta si restu... E mai grav sa faci un copil cand stii ca nu ai ce sa ii oferi, doar de dragul de a-l face, e mai grav cand il condamni la o viata de saracie si de inferioritate fata de ceilalti copii...mai grav e cand vine copilul de 6 ani la tine si te intreaba "Mami, de ce Gigel de la gradinita are bani de suc si Mc si noi bem apa de la robinet?"...
Before I was a mom, I didn't know the feeling of having my heart outside my body Maia Ecaterina 14.01.2014
....nici nu stiu cum a trecut, stiu doar ca m a condus in salon o tinerica asistenta viitoare mamica...apoi au fost ceva dureri, dar nu ingrozitoare....dupa 2 ore fara probleme, am ajuns acasa....
multumesc din suflet...chiar iti multumesc.....
