Il vreau inapoi-5

coraline a scris:

pentru ca gelozia e boala grea si in 90% din cazuri incurabila, o adevarata tortura pentru amandoi

asta inseamna ca respectiva persoana ar trebui sa ramana singura forever& ever? intreb si eu, ca o mica geloasa ce sunt

heimdall a scris:

nu, respectiva persoana o sa-si dea seama la un momant dat ca nu e ok ce face si ca trebuie sa-si schimbe atitudinea ca sa aiba o relatie normala

ea a spus ca e incurabila gelozia
si tocmai.. n`ar avea nevoie de putin ajutor sa depaseasca asta? trebuie lasata in plata domnului, se se "chinuie" singura sa scape de gelozie ca abia mai apoi sa poata avea o relatie?



ps. nu vorbesc doar de dragul de a contrazice, sau de a ma certa.. pur si simplu intreb.

ajutor, la modul .. sa`l faca sa realizeze ca are o problema si sa aiba rabdare cu el pana si`o rezolva.. nu ma refer la cazul de fata, asa in general. cat despre rabdare...nu sa taca si sa inghita orice, dar nici sa`i dea cu sutu`n dos ca "e gelos, sa se descurce"..
parerea mea, ca nu`ti poti depasi nesiguranta cand ceilati te lasa singur..

intreb toate astea pt ca si eu sunt destul de geloasa dar ma "tratez" si incerc pe cat posibil sa imi reprim ideile astea si sa nu las sa ne afecteze..[ de fapt, chiar ma mir si eu cat am evoluat ]... ma rog, si el are momentele lui.. dar la noi e si varsta
si chiar ma gandeam ca , daca ar vrea sa ne despartim pe motivul asta, probabil as fi mult mai nesigura pe mine ca inainte, deci nu m`ar ajuta cu nimic ...

kathrynn a scris:

vanilleeis a scris:

coraline a scris:

pentru ca gelozia e boala grea si in 90% din cazuri incurabila, o adevarata tortura pentru amandoi

asta inseamna ca respectiva persoana ar trebui sa ramana singura forever& ever? intreb si eu, ca o mica geloasa ce sunt

Nu, foarte probabil va gasi o persoana care sa-i tolereze aceasta ... trasatura de caracter. In general, sunt persoane cu o fire mai slaba, care nu stiu sa puna piciorul in prag si sa-i trimita in origini pe cei care le fac asa ceva.
Sau nu-i tolereaza geloria, dar se cearta non stop si ce relatie e aia ... nu stiu.
greu de crezut, dar unii chiar pot sa traiasca in nesiguranta si in dubii.

Pentru mine increderea e esentiala intr-o relatie. Pot sa trec peste multe defecte ale partenerului daca stiu ca are incredere in mine si daca eu am incredere in el. Exista suficient de multe aspecte nesigure ale vietii ca sa nu mai nevoie de asa ceva si acasa. Si nu pot trai tot timpul cu drobul de sare "vai, daca ma inseala?" De parca daca il pazesc eu ca pe butelie asta l-ar putea impiedica, daca chiar vrea.


Vanille, nu stiu cat e varsta ... eu zic ca e firea. Desi exista mari sanse sa tina si de maturitate si pe cum cresti sa o lasi mai moale. Cati ani ai?

1) tocmai asta era intrebarea: de ce sa fie "trimisi in origini"? de ce sa se fuga de gelosi ca de lepra? i mean, toata lumea are defecte.. iar cele cu adevarat deranjante pot fi corectate..
2)a pai.. nici eu nu fac asa.. :-??adica nu sunt paranoica sau ceva asemanator, pur si simplu am unele momente in care ma simt.. nesigura (poate nu pe el, cat pe mine insami). nu traiesc intr`un stres continuu ca ma inseala, ..chiar deloc
spun ca e varsta, pt ca suntem adolescenti si evident.. suntem mai putini increzatori in noi cand abia incepem sa "dam piept cu lumea" [fapt la care se mai adauga si tendinta de a dramatiza orice.. ], e normal sa fim oarecum nesiguri si prin urmare sa avem micile noastre momente de gelozie..


nu stiu daca m`am facut inteleasa dar nu ceream sfaturi pt mn.. intrebam doar de ce cineva gelos, frustrat, nesigur etc. trebuie lasat singur, in loc de a fi ajutat de persoana care se presupune ca il iubeste.. [bine, cand exagereaza si chiar nu se poate face nimic... sunt de acord...cum spuneam mai sus, nici asa, sa stai si sa inghiti de toate.. ]

gelozia e boala gre, cu cat incerci sa ajuti omul, cu atat se intoarce impotriva ta considerand ca ai ceva de ascuns pentru ca doresti sa ii schimbi mentalitatea.
eu am suferit ani buni de o gelozie crunta! al meu m-a suportat mult, i-am spart lampa in cap, am sarit la gatul lui, eram disperata ca ma inseala, si "buna' daca isi spunea cu o fata deja urma scandalul. am facut atacuri de panica, era sa intru in spital totul pentru ca aveam impresia ca nu il pot controla.
un om gelos vrea sa aiba control 100%, sa aibe o marioneta cu sfori si sa o joace cum doreste.

un om gelos in cantitati normale si care accepta ajutor este logic ca nu trebuie lasat singur, dar cand deja viata alaturi de el este un iad, mai bine fugi. omului acela nu ai ce sa ii faci. trebuie el sa constientizeze ca are o problema, dar daca va ramane la conceptia ca "toti il mint, il inseala, el e victima" in veci nu se va schimba. si cele mai urate crime s-au produs din gelozie. sa aduc aminte de Othello?

eu m-am vindecat doar cand m-am vazut parasita de el, cand mi-a spus ca decat sa mai ma suporte mai bine ramane singur. singura l-am impins departe de mine.

eu ma intreb un lucru, sunteti foarte tinere, de ce porniti la drum cu ideile astea de gelozie, inselat si asa mai departe ? de unde vin ele, din familie cumva sau de unde ? serios va intreb, poate din filme, telenovele, din toata mizeria asta de la tv si din ziare ?
in primele mele relatii nici prin cap nu-mi trecea sa fiu geloasa sau ca as putea fi inselata... pana cand nu am patit-o de-a binelea posibilitatea asta nu exista pentru mine  nu m-am gandit sa controlez, verific, supun la teste, sa pun la indoiala ce-mi spunea omul...

Ultima oara a fost editat de heimdall (2010-10-26 17:59:06)

si eu am o astfel de problema cu al meu, in ceea ce priveste gelozia...e gelos, posesiv, exact cum e mai rau...ma suspecta la orice pas si orice i-as spune/explica imi intoarce cuvintele impotriva mea. e paranoic rau cateodata, ma simt si eu rau ca nu are incredere in mine, dar cu timpul poate o sa invete sa o faca..exact cum a spus coraline" toti il mint, il inseala, el e victima" cam asa reactioneaza el de fiecare data. nu are incredere in oameni, nu poate sa creada ca daca fac ceva pt el, o fac pentru ca imi este drag, pt ca tin la el, are impresia ca urmaresc ceva.. tot timpul sta cu garda ridicata si se asteapta la ce e mai rau de la mine( e bolnav cu faptul  ca as putea sa l insel) stiu ca a trecut prin multe cazuri din astea, dar i-am zis de un milion de ori sa nu ma mai amestece in aceeasi oala cu toata lumea..acum m-am invatat cat de cat cu el, daca imi comenteaza i-o tai direct si nu-l las sa se joace cu mintea mea cum vrea el..mi-a zis ca asa e el si nu crede ca se poate schimba..asa cum o ia pe dealuri aiurea, la fel de repede ii trece..stie ca greseste si ii pare rau, dar nu spune nimic..din prea mult orgoliu..e greu sa traiesti langa un om de acest fel, dar nici nu vreau sa dau bir cu fugitii..e baiat bun, are potential si cu timpul, o sa vada ca nu are de ce sa i fie frica..daca nu se potoleste si o tine lant...o sa mi para rau pt el oricat de mult l-as iubi, n-as suporta sa ma banuie la orice pas pe care l fac

vanilleeis a scris:

pot sa rad la partea cu lampa ?

poti sa razi si eu rad cand imi aduc aminte cum ii adunam cioburile din par si mamei i-am spus ca pisica a spart-o

gelozia cred ca pleaca de la nesiguranta de sine. eu personal am fost un copil urat, neintegrat, nedorit de colectiv. cand l-am cunoscut pe el toti spuneau ca nu ar sta cu una ca mine la cat de bine arata el si cat de multi bani are. fete, oclege de liceu, ma cautau si ma atacau pe strada spunandu-mi ca lor le place de el si sa ma dau la o parte (el nu stia de asta, va spun sincer ca afla de ele de la mine).
asa ca incet incet am inceput sa ma vad inferioara lui, stateam cu spaima ca ma va lasa. astfel am ajuns sa am grija de mine mai mult, am ajuns sa imi modific complet imaginea fizica dar slabiciunea caracterului si stima joasa de sine a ramas. de aici..gelozia, spaima ca vei fi lasat pentru cineva mai bun, mai frumos.

ce sa zica e si muult mai inalt ca mine, cam cu 40cm, am nimerit la fix s-a uitat crucis la mine (cand e mirat i se incruciseaza ochii), nu i-a venit sa creada se tot pipaia sa vada daca nu ii curge sange na copil prost si eu mi-era frica sa nu ne taiem in cioburi dupa