Am nevoie de un sfat/parere-2

password a scris:

Discutie 1:
?    EA:buna
?    EA:numele lui
?    EL:buna
?    EL:da
?    EL:eu sunt
?    EA:n-am apucat sa-mi iau la revdere de la u
?    EL:of
?    EL:cum ai putut/
?    EA:oricum
?    EL:chair nu ma asteptam
?    EA:   
?    EL:tocmai din parte ta
?    EA:ce sa fac
?    EA:acuma imi iau
?    EL:pai
?    EL:sa te intorci
?    EA:chiar dc nu fata in fata
?    EA:o sa-mi lipsesti si u
?    EA:si sper sa n mai auzim
?    EL:mai si tu
?    EA:si sa pastram legatura
?    EL:da cum sa nu
?    EL:succes pe viitor
?    EA:mi-a facut placere sa fim colegi
?    EL:si sa ai grija de tine
?    EA:si u la fel
?    EL:si mie
?    EL:mai oricum mai vb

Discutie 2:
?    EA:auzi?
?    EA:d c nu mi-ai zis sa-ti dau banii
?    EA:acum am stat si m-am gandit
?    EL:am uitat
?    EL:   
?    EU:eu ma gandeam ca le platesc alora direct
?    EL:nu mai
?    EA:dar u ai cumparat voucherul\
?    EL:am platiti de pe card
?    EA:ti-o iei
?    EA:   
?    EA:ca sa stii
?    EA:cica ai uitat
?    EA:lasa ca vezi u
?    EL: 


Vi se pare discutie intre doi colegi si atat? Mi se pare ca au avut o relatie in care discutau mai mult de un buna si atat ca altfel era ceva de genul: succes si la revedere. Nu ca pastram lagatura, sa ai grija de tine si rahaturi. Cel putin din partea lui, pt ca inteleg fetele sunt mai siropoase isi iau la revedere parca pleaca pe Marte dar pt un baiat sa scrie asa unei simple colegi cum insista el si cica el a scris asa ca ar fi luat-o la misto...mai da-o naibii. Si pana si ei daca observati in discutia a doua i se pare ceva ciudat ca nu i-a cerut banii pe un calendar pe care el i l-a facut pt ea unul personalizat cu ea si prietenul ei si el zambeste strengareste la sfarsit cand ea ii zice lasa ca vezi tu. Mentionez ca de obicei e un zgarcit si jumatate. Chiar sunt eu paranoia? deja mi se face greata o sa o iau razna

buna,am putea  vorbi in alta parte?as vrea sa vorbim mai multe,iti dau adresa de email,corynushb@yahoo.com

Mai sunt si altele fete in jurul baietilor nostri. Si eu m-am suparat pe al meu ca vorbea mai siropos cu sora unui prieten de-al lui la care mergea frecvent si ma tot gandeam ce o avea cu aia. Am citit la un moment dat un fragment in arhiva lui de messenger din care puteam sa pricep ce vroiam eu pt ca el nu fusese in stare sa stearga tot. Cand l-am intrebat de ce a sters mi-a spus foarte clar ca stie ca ma enerveaza tipa si ca nu a vrut sa dea curs altor discutii intre noi care nu-si au rostul. Mi-a zis de multe ori ca daca ar fi vrut sa aiba ceva cu ea, ar fi avut demult. A spus asta si surorii ei care era un pic dezamagita de cum a ajuns sorasa.
Eu una am ajuns la concluzia ca tipa e pur si simplu disperata ca la cei 23 de ani sau cat o avea nu are o relatie serioasa si astfel se pune pe tava tuturor.
Cred ca asta este unul din motivele pt care M nu a vrut nimic cu ea, pt ca mereu i se pune pe tava. El vorbeste la fel cu ea, nu pt ca ar avea ceva si doar o ia la misto uneori fara ca aia sa-si dea seama.
Asa sunt unele, le fug ochii mai mult decat trebuie si vorbesc numai prostii. Cel putin in cazul meu asa este, aia e o proasta fara pereche, o disperata si o frustrata ca nu are un iubit. Am incercat sa ma calmez si din mai multe discutii mi-am dat seama ca nu am de ce sa fiu suparata pe astfel de specimene.
Referitor la fete in general, da, si M se intelege bine cu fetele, vorbeste cu foste colege. Chiar asta vara l-a sunat una ca ii luase nr de tel de la sorasa sa vada ce mai face, ca se marita si etc...

mai... fara sa dati cu pietre, eu nu vad nimic ciudat in conversatiile astea. eu cu colegii mei aveam conversatii mult mai detaliate si nu am avut nimic cu nici unul, chiar cu un fost coleg am ramas super prietena si vorbim cate in luna si in stele si cand am plecat era sa bocim amandoi. si daca ar vedea cineva conv noastre ar zice ca suntem impreuna insa nu avem absolut nimic unul cu celalalt.  chiar el m-a ajutat sa fiu cu baiatul cu care sunt acum.
mie mi se par conversatii intre amici, nimic de acolo nu tradeaza (pentru mine, in fata mea) ceva mai mult

Ultima oara a fost editat de coraline (2012-01-19 13:53:11)

eu sincer
nu vad in discutia de sus,nici o subtilitate si nici un apropo...e o discutie ok intre doua persoane

ne bucuram ca te putem ajuta, password
o sa fie bine pana la urma. acorda-ti deocamdata putin timp sa te mai gandesti, sa mai reflectezi la situatie - numai asa vei fi impacata cu decizia pe care o vei lua. spun asta pt ca ai zis ca nu vrei sa faci vreo greseala "din disperare". si ca sa nu se intample asta, trebuie sa ai rabdare cu tine, sa incerci sa-ti intelegi sentimentele.

mi se pare folositor sa privesti si din urmatoarea perspectiva: te-ai suparat atat de rau pt ca, pana acum, totul a fost bine, nu ti-a gresit cu nimic. nu te asteptai la asta din partea lui pt ca, in 9 ani de zile, s-a purtat foarte bine - asta ar trebui sa spuna ceva despre relatia pe care o aveti. un om sa nu greseasca in 9 ani e de apreciat, totusi. da, stiu, unii nu gresesc niciodata intr-atat de grav incat sa se ajunga la suparari foarte mari/despartiri, dar X este X, Y este Y, fiecare face in felul sau lucrurile.

cand vei sti ca acest episod este = cu 0, cand iti vei putea spune sincer "a trecut si nu ma va afecta in niciun fel", acela e momentul in care vei simti ca il poti ierta nu din disperare, ci pt ca il iubesti si-l vrei alaturi, cu bune si cu rele.

hmmm..mie nu imi place cum suna..i-am cumparat ,,laptopuri,ceasuri,telefoane,tot ce a vrut"...suna a repros si parere de rau...

password,
nimic din conversatia pe care ai postat-o nu mi se pare deplasata.
exagerezi destul de mult si eu intuiesc ca motivele pentru care el e cumva distant sunt:
1. situatia este dificila. repet, chestii de acest gen se intampla, dar asta nu inseamna ca e bine sa se afle de ele.
2. cu siguranta i se pare disproportionata reactia ta, pentru ca e
3. probabil plangi, barbatii tind sa nu suporte asta
4. probabil reprosezi si nimanui nu ii place asta
5. sa nu uitam ca si el are motiv sa fie suparat pe tine macar un pic, pentru ca i-ai citit mailurile. iti poti spune cat vrei tu ca nu a fost intentia ta etc, dar adevarul e ca i-ai citit mailurile lui, personale.
repet, iti inteleg cumva situatia dar chiar nu cred ca ai motive sa reactionezi asa melodramatic. cam cum te simti tu acum si asa ganduri cumva am avut cand am fost inselata de iubitul meu, dar inselata serios....tu exagerezi ceva care chiar nu arata ca un motiv pentru atata necaz.
linisteste-te!

aaa, iar in legatura cu ideile tip eu am facut, eu am dres, eu am cumparat, eu m-am schimbat pentru el pentru el pentru el, sunt foarte in dezacord. ai facut asta pentru ca il iubesti, mi se pare, sincer si fara sa mi-o iei in nume de rau, de-a dreptul urat ca pentru cateva mailuri sa reactionezi asa. nu e un schimb, nu e vanzare-cumparare. chiar daca te-ar fi inselat, asta nu inseamna ca trebuie sa gandesti asa sau sa regreti. in plus, cred ca am aflat cu totii inca de cand am aflat ca nu exista Mos Craciun ca viata nu e dreapta, ca tu poti sa faci totul cum trebuie si de fapt sa primesti un sut in posterior. eu una stiu foarte bine asta.

Eu cred ca dezamagirea la ea vine din pricina faptului ca nu stia mare lucru despre tipa si din conversatii si mail-uri reiesea ca au o relatie destul de apropiata. Tinand cont de acestea, a luat toata treba drept minciuni si a reactionat un pic melodramac ce e drept
Hai sa nu-i mai sarim in cap. Pe langa faptul asta poate isi mai face loc si intrebarea de ce nu m-a cerut pana acum? Si nu cred eu ca in 9 ani de zile a fost totul roz, au mai fost discordante si poate ea fiind mai impulsiva au degenerat si alea in alte discutii si tot asa. Doar imi dau si eu cu pararea

in cazuri de genul, cerutul in casatorie e un cutit cu 2 taisuri... am prietene bune care dupa 7 ani de relatie s-au casatorit si in momentul de fata au 5 ani de casnicie (deci 12 ani in total) si relatia lor e din in ce mai frumoasa , dar sunt si persoane care dupa 9 ani de relatie s-au casatorit, iar dupa 2 ani de casnicie au divortat frumos si acum sunt amici ... bine , ambele cazuri se pot intampla indiferent de nr de luni/ ani , dar sunt 2 exemple din viata prietenilor / colegilor mei

password din ce spui tu, inteleg ca voi nu prea ati avut discutii serioase despre viitor,  dupa o relatia de 9 ani nu mai  e vorba de presiune  si nici un subiect tabu nu este casatoria , evident ca poti sa ai o familie si fara saiba pe deget , insa macar stii ca mergeti pe aceeasi ulita si nu unul la stanga si  celalalt la dreapta ... uite eu de ex  dupa 3 ani de relatie (aveam 26 ani la momentul respectiv) i-am pus pb in felul urmator : peste 1 an te insori , peste 2 ani faci casa si cu putin noroc peste 3-4 ani faci si un copil ...

Ultima oara a fost editat de capcaun (2012-01-19 22:02:44)

Deci nu am spus ca am renuntat la relatie, poate nu m-am exprimat bine, de fiecare data cand m-a sunat i-am raspuns si n-am reprosat nimanui nimic, ci doar am pus intrebari care pe mine ma macinau: de ce nu mi-ai spus ca esti la servici in acel grup de prieteni(baieti) asa ca fapt divers, ca mi se pare normal sa ii spui partenerului tau ce prieteni ai, in mare despre ce discutati. Si noi suntem un cuplu care ne spuneam cam tot..cel putin din partea mea a fost sinceritate maxima. Am avut mai toata viata piretenii doar cu baieti, nu snt exagerata din acest punct de vedere, am avut o prietenie cu un coleg de facultate care venea la mine si lucram pt facultate, am fost la el acasa, mergeam sa mancam impreuna, era totul ok niciodata nu am avut vre-un minim gand de a trece limita.Deci inteleg acest tip de relatii, mi-au facut tot felul de propuneri sa iesim la suc si declaratii de la jumatate din grupa de la facultate, asta bineinteles in timp ce eram cu prietenul meu intr-o relatie, si nu m-am ascuns niciodata i-am spus de fiecare data, i-am aratat imediat cum primeam mail-uri cu invitatii nu situ pe unde, mancam ciocolate primite cadou de la colegi impreuna. Nu stiu cate fete ar fi facut asa sa recunoasca tot, dar eu ii spuneam cu riscul de a-si pune el intrebarea ma dar ce face asta pe acolo de ii dau tarcoale atatia..poate felul meu de a fi, sunt amabila, draguta, dar mereu i-am tinut la distanta, adica le raspundeam politicos si fara a mai lasa loc de alte interpretari si povestile se terminau. Deci inteleg multe chestii..dar faptul ca eu am fost mereu sincera, nu m-am ascuns pt ca nu aveam de ce, asta ma deranjeaza eu am avut incredere il el sa ii spun anumite chestii poate pe care altii nu le discuta si el acum nu a venit sa discute cu mine si sa-mi spuna ca are niste prieteni, ca a facut aproape o obsesie pt o colega pe care o pomeneste si despre care inventeaza chestii in fata colegilor...as fi inteles...si as fi trecut peste orice daca exista incredere unul in altul. Sa stiti ca el nu e perfect, si poate multe fete nu ati fi avut rabdare sa stati langa el, sincer toata lumea din jur spune cum am eu (berbec) rabdare sa stau dupa el, sa se maturizeze, sa ii inteleg anuminte lucruri, sa ii gasesc mereu explicatii, cand greseste la varsta lui niste chestii de copil mic sa nu ma enervez si sa ii explic ca unui bebelus...dar mie imi placea asa cum era el, si cel mai mult imi placea ca nu ma minte si aveam fff mare incredere in el. Ma macina ca nu 2 zile inainte chiar nu stiu ce mi-a venit si il intreb prieteneste daca are vreo fata care ii place, sa sa se intelegea mai bine , si el f radical privindu-ma in ochi imi spune ca nu ca el nu a dat niciodata ocazia imediat dupa aia m-am gandit ca ce norocoasa sunt si cat de mult il iubesc pt sinceritatea lui, si dupa aia gasesc eu discutii cu baietii de fete, despre fata asta amintita obsesiv si fara nici o legatura cu discutia...Eu nu-l acuz de nimic altceva decat de lipsa de incredere si sinceritate pe care eu i-am aratat-o intotdeauna poate chiar daca unele erau banale..ca sa nu fie probleme am fost mereu sincera cu el.
Spune-ti voi ca de ce nu s-a intamplat nimic in  9ani jumatate, am avut discutii (despre viitor si nu in care eu sa il presez ceva doamne fereste) si el imi spunea mereu ca isi doreste dar ca  nu se simte matur si pregatit pt asa ceva..si eu niciodata nu am insistat hai hai hai sa mi se intoarca impotriva mea sau mai stiu eu ce..am asteptat calma sa se maturizeze sprijinindu-l cum am putut mai bine, oferindu-i siguranta, nu a fost problema sa locuim impreuna niciodata nu si-a exprimat dorinta nici eu nu am insistat. Iar acum din decembrie incolo imi vorbeste despre casatorie, si la anul din ce spune el ar fi vrut sa facem nunta, el a adus vorba nu eu repet....Deci anul asta incepeau pregatirile si asa mai departe....Dar eu fara lipsa de incredere in el nu mai pot face nici cel mai mic plan de viitor.
Mi-as dori sa ma reapropii de el..dar cred ca o sa dureze cam multicel ca eu sunt mai sceptica de felul meu si nu am in nimeni incredere.
Va multumesc pt pareri, imi place cand imi spuneti ca exagerez ca sa ma pot pondera, sper sa nu va plictisesc cu ideile mele si contez pe sprijinul vostru in continuare. Va pup

Ultima oara a fost editat de password (2012-01-20 07:43:45)