Problema cu mama-5

ai incercat sa vb deschis cu ea ? si sai zici tot ce simti

mama ii o fiere total diferita de mine... eu is o fire mai deschisa in timp ce ea ii o fire inchisa poate si din cauza ca ea a crescut intr-o familie de pocaitzi degeaba eu incerc sa vorbesc cu ea ca nu ma asculta de nenumarate ori o chemama la mine in camera cu pretextul sa se uite la televizor si incepeam sa vb da nu ma asculta de exemplu acuma de craciun am fost la un chef si la acel chef a fost si actualul meu prieten si dimineatza cand am venit acasa am incercat sa ii povestesc da ea nici macar nu m-a ascultata m-a trimis la mine in camera sa am imbrac .Mie imi e f greu deoarece is singura la parintzi normal ar trebui sa ii pot spune ei tot ce ma doare dar nu pot deoarece in primul rand nu ma asculta si in al doilea rand nu ma intelege de ce nu shtiu poate ceva din trecutul ei sau poate din cauza bunicilor mei ... nici eu nush ce sa cred
Va ms k ma ascultati si ms pt sfaturi si scuzatzi de deranj:)

Cristina...daca in continuare mama ta nu vrea sa te asculte eu zic sa o lasi putin in pace,cateva zile nu mai mult...vei vedea dupa aia daca va veni la tine si va incepe ea discutia.poata sa prinda chestia asta,incearca zic eu...

Cristina eu cred ca ar trebui sa le spui adevarul prietenilor pentru ca mai apoi sa nu creada ca nu vreai sa iesi cu ei.asa faceam si eu inainte cand nu ma lasa mama le ziceam ca nu am chef ,pana intr-o zi cand mi-am luat inima in dinti si le-am zis tot ,si crede-ma ca daca iti sunt prieteni te vor intelege,chiar si un baiat daca tine la tine nu se va supara ca nu mergi la discoteca,de fapt nu tare:Dii va trece cum ii trecea si prietenului meu.nici acum nu ma lasa in fiecare zi afara,nici macar in vacanta apoi in timpul scolii nici nu am tupeu sa le zic,doar sambata sau duminica iar la dicoteca o data la 2 luni.dar m-am obisnuit si prietenii mei s-au obisnuit .a.... tot 17 ani am

Si eu am aceeasi pb. cu mama,dar mai ales de comunicare...si din partea mea,dar si din partea ei...cica e diferenta dintre generatii. Am si un prieten de 2 ani,dar nu m-am mutat la el...simt ca mi-ar fii greu sa plec totusi de aksa,am si un frate mai mare cu care ma inteleg super.Inainte ma ofticam si ajungeam la certuri cand imi interzicea mama sa ies...sau chestii de-astea.Acum insa e mai bine,ne mai intelegem din cand in cand,dar...mi-am dat seama ca daca tac si o las sa vb. mai mult singura, ma protejez pe mine si incerc sa nu o mai aud. va pup:)

Mama - primul cuvant pe care noi il rostim in viata .. cu timpul insa datorita implicatiilor sociale cat si tendintelor de orice fel interesul cat si dragostea pe care noi i-o putem oferi se diminueaza treptat si irecuperabil cu mare parere de rau .
Ulterior problema despre care se tot discuta in decursul acestor 4 pagini mari si late se rezuma in opinia mea la o relativa (devenita) incompatibilitate : dragostea pt parinti vs. dragostea pt. iubit . Este o realitate , probabil crunta in opinia celor multi' .
Aparent (generalizand desigur) celui caruia ii daruim intreaga afectiune ii oferim (urgent) si acces la dragostea suprema' - in plan secund ( devenit ulterior un plan presarat cu teama , neglijenta , superficialitate - in stadiu final rezumandu-se la o inevitabila 'ura' ( Cred ca in curand voi incepe s-o urasc )) se afla parintii .. acei parinti carora ar fi trebuit sa le multumim macar pentru o sansa .           

De mama nu ne putem ascunde musamalizand la infinit activitatile ce ne inconjoara . Raspunsul nu poate fi decat doar unul singur - Ne iubeste .

Ultima oara a fost editat de Designer (2007-01-05 22:58:35)

deci aceleasi probleme le am si eu cu mama:si faza k incearca sa vb cu ea te va asculta nu merg.eu nu mai pot simt k ma ia naiba.sunt cu prietenul meu d doi ani jumate si si acum dak e week si sta pana la 12 la mine si ii si vacanta urla si nu mai stiu c.nu uprea am c discuta cu ea dak ar afla k nu mai is virgina nuj c ar face dapoi k am fost la ginecolog si bla bla bla.eu va spun sincer nu se poate...sa vb cu ea...nu inteleg cum o mama knd are o fata imediat d 18 ani nu si-a dus in viata ei fata la ginecolog....vedeti d aia imi ascund eu anticonceptionalele si medicamentele knd am ceva ....asta e....fetelor va zic sincer kre aveti mame cu kre va puteti intelege apreciatile.eu nu zic k mama mea e rea nu....dar nu exista comunicare intre noi...si asta e o problema grava...prietena mea cea mai buna ii prietenul meu...

si eu as vrea sa discut cu mama unele subiecte mai intime, dar eu nu am curaj sa ma duc la ea sa o intreb, pentru k de fecare data cand am facut asta cand eram mai mik, am vazut k ii e o oarecare rusine sa vb de chestiile astea, subiectele mai mult sau mai putin tabu.acu as vrea sa-i zic sa ma duca la ginecolog, sa-i zic ca vreau sa iau anticonceptionale, dar nush ce sa fac.... dak sa ii spun sau sa ma duc io singura si sa-mi vad de viata mea.
melody, si eu am aceeasi varsta k tine, dar nu m-as muta la prietenu meu (suntem impreuna de 2 ani si 3 luni) nici dak as avea 20! nici ai mei nu cred k m-ar lasa sa plec asa usor... e mai bine acasa, cu familia mea, desi uneori parca as mai schimba ambientu

ce bine ca  a fost bine ...sa speram catot asa va fi de acuma incolo