Nu stiu cum sa rezolv asta-3

minatgv a scris:

d3vildelia a scris:

nu e numai de facultate e vorba si de temperamente si ceruri care au defenit din ce in ce mai dese si mai obositoare ...nu inteleg de ce mia mai spus "te ubesc" la sfarsitul mesajului daca el vrea sa puna punct relatiei (

Daca intr-adevar nu te mai iubea iti spunea f simplu: "nu te mai iubesc si cred k ar fi mai bine sa ne despartim..."
Ca si pt tine, si pt el e greu sa se gandeasca k veti fi departe unul de altul...probabil k ii trec prin gand o gramada de idei de tot felul...Incearca sa-l intelegi si pe el si o sa fie bine; pana maine o sa-i treaca.
Eu cred k baietii sufera mai mult decat fetele, numai k ei nu exteriorizeaza suferinta...si din cand in cand mai busesc si ei... In schimb noi busim de cate ori ne deranjeaza ceva si ei tre sa suporte...
Eventual propune-i sa mearga cu tine cand te duci sa te inscrii sa vada cat esti de entuziasmata k vei fii studenta... Fii optimista k se va rezolva!

nu sa opus niciodata sa ma duc ba sa luat de me knd iam sp k renunt la facultate pt el si mia spus k dak fac asta nu mai are ce discuta cu mine

mz mult girl dak vrei iti dau idul....

nu am fost mult tp la distanta 3-4 zile maxim

lasami u idul intrun email k la u e privat si nu pot

eu nu pot sa decid nu pot nu am dormit app deloc dar nu am luat o decizie il las pe el sa deciida si ce alge aia se face....dak raman cu el am s incerc sa ma schimb

nus oricum vom sta de vorba dar dak decide k e mei bine separat ii respect dorintza fara sa mai fac nimik

pt k lui iam dat ce aveam mai bun din maine si poate nu merota...nu imi pare rau pe de o parte pt k mereu mam simtit iubita in bratele lui.

da kata da el a decis k ne e mai bine fiecare cu viata lui nu eu am decis asta

mz mult kat si eu sper sa se ia cea mai buna decizie si pe la 12 am sal sun

pai de iubit se stia ca va iubiti... problema era alta...daca poate sa se obisnuiasca cu gandu ca veti fi departe
tare ma tem ca voi 2 o sa o tzinti tot in certuri de`astea
sper totusi sa va fie bine....

am si eu o problemutza...aproape acum 2 ani l`am cun pe el, in timpul unei iesiri in oras, intre fete si a fost totul ok... inca din primele saptamani el se acomodase destul de bine, pusese suflet, ne vedem zilnic...
acum e la fel... rar se intampla sa nu ne vedem intr-o zi...
care e problema??
pentru aceasta relatie a trebuit sa fac foarte multe compromisuri... pe zi ce trecea, parca mai mult ii apartineam.. si asta pentru ca genul lui este sa fie posesiv... fiecare persoana de sex masculin care se apropia de mine era un pericol pentru el... totusi, nici acum nu a inteles ca eu nu l-as insela si ca nu sunt capabila sa am doua relatii in paralel si ca ii sunt fidela... probabil ma considera vreo una dintre fostele sale care l-au inselat...
fiind extrem de gelos imi interzicea diferite treburi precum: statul cu colegii si colegele (pentru ca erau ei in apropiere si cik se dadeau la mine), iesitul cu prietenele mele (caci vezi dom`le ca ieseam la agatzat) si multe aletele
intr-o zi, eram la sc si ne-am hotarat, impreuna cu acestia sa mergem intr-un magazin si l-am mintit ca sunt acasa pentru a fi libera... m-a prins cu minciuna si de atunci imi reproseaza mereu acest fapt, de fiecare data cand ne certam... ca nu poate avea incredere in mine, ca a avut si a pierdut-o etc. Cine credeti ca e de vina in acest caz??
am renuntat la prietene (pentru ca ale mele sunt curve, iar prietenii lui sunt de treaba), colegi(ca se dau la mine cik), prieteni (nu mai zic ca mi-a interzis sa ii mai si salut pe strada)...
Mai nou acum eu nu mai rezist si tot ce imi zice mi se ridica la cap si nu mai suport... de fiecare data ne certam ca nu mai fac ceea ce vrea el, si de park nu ar fi indeajuns - a inceput sa ma si loveasca
el ma iubeste insa imi spune ca sta mai prost cu nervii... iar cand ne certam parca e alt om... am incercat de nenumarate ori sa ne despartim insa imi spune ca viata lui fara mine nu si-o poate imagina, ca sunt lumea lui si ca o sa il am pe constiinta daca ne despartim.... el si-a facut si planuri mari in legatura cu mine: casatorie, copii

Nu stiu ce sa fac... totusi nu ma simt atat de bine - nu ma simt implinita, nu-l consider jumatatea mea de fiecare data... caci sunt momente in care m-as gandi ca pot face o nebuine cu casatoria...
Nu vad relatia asta de viitor... stau cu teama ca daca fac vreun pas de a ma casatori am sa regret...
Voi ce credeti??