In prag de despartire...-6

si eu zic la fel.... sa te desparti... stiu ca e greu, e fff greu, si eu am trecut printr`o despartire acu recent.. dupa 3 ani de relatie, si nu a fost vb de gelozie, au fost alte probleme, dar crede`ma ca dupa ceva timp o sa inceapa frustrarile, n`o sa mai stii ce sa faci, tu acum ii suporti scenele astea pt ca doar pe el il vrei, dar crede`ma ca daca mai ramai cu el vreun an, dupa un an o sa te intrebi de ce stai cu el, ca nu`l mai vrei. O sa ti se faca lehamite de atata gelozie, zic si eu... ca altfel nu stiu cum ai putea suporta, oricine se satura la un moment dat.

Seeu, eu sper ca nu faci misto de noi Ai 24 de ani, esti divortata si ai umblat cu un pusti de 19 ani ?

Nu inteleg de ce baietii se maturizeaza asa de greu. Dumnezeu a facut intai barbatul, deci a avut mai mult timp decat noi sa se maturizeze.
Eu i-am spus prietenului meu sa luam o pauza, simt ca nu se schimba nimic in relatia asta, ca stau pe loc (si urasc lucrul asta). Imi ajunge ca stau pe loc profesional. Dar problema e ca el nu intelege. Probabil asteapta sa ne mutam impreuna peste un secol si atunci va fi bine. Si intre timp? E ca si cum ai lasa o floare fara apa doua luni, apoi te trezesti sa-i mai pui putina. Ma gandesc ca poate e de vina varsta, e mai mic ca mine cu un an (24-23). Cred ca am necoie de un barbat matur care sa stie ce vrea de la viata.

buna,
sunt si eu noua inregistrata pe acest site cu toate ca il citesc de mult pentru informatiile legate de medicina.
astazi trec si eu printr-o despartire, si simt ca sunt singura si as vrea sa imi spun undeva pasul, undeva unde vad ca lumea incearca sa te ajute, cu un sfat, o vorba buna..
dupa 8 ani de relatie cu suisuri si coborasuri, si aproape 2 de locuit impreuna( avem si o pisica impreuna) dupa ce hotarasem ziua nuntii si ne uitam dupa restaurante, marturii, invitatii, prietenul meu imi spune ca nu este fericit, ca simte ca ne-am cunoscut prea devreme ( eu 18 el 21) si ca nu si-a trait tineretea cu toate ca a avut libertate destula, ca vrea sa fie singur o perioada, sa nu dea explicatii nimanui de ceea ce face, sa faca ce vrea, sa luam o pauza, sa astept sa ii treaca barzaunii din cap si poate o sa ne impacam, si daca o sa ne impacam o sa fie asa cum trebuie( nu cred ca am mentionat faptul ca o data la o anumita perioada ma insela, eu am aflat acum de curand), ca acum este mai bine pentru mine asa, ca el vrea sa faca marele pas spre casatorie fiind sigur ca ceea ce face este bine si ca face acest pas cu cine trebuie, ca simte ca ma iubeste, ca ii este dor de mine, dar peste un timp simte ca vrea sa fie singur...este primul barbat din viata mea, il iubesc mai mult decat pe mine, si cu toate ca stiu cat rau mi-a facut, cat m-a mintit, nu vad decat lucrurile bune, nu vreau decat sa ne impacam. stiu, sunt constienta ca cel mai bine ar fi sa spun pas si gata sa imi vad de viata, dar nu pot, sunt dependenta de el, ne spuneam orice, am crescut impreuna...mi-a zis ca sa o luam incet sa nu se schimbe multe intre noi, locuim inca impreuna intr-o garsoniera mica cu chirie unde dormim in acelasi pat, nu pot sa ma desprind de el si sa plec de acolo...cel mai greu este ca acum o luna era totul perfect iar acum asta...suferitna, plans continuu, am slabit mult oricum aveam 47 de kg, acum nu le mai am nici pe astea, iau calmante ca sa pot face fata la munca...
este atat de grea singuratatea..

Dana, din pacate asta e dezavantajul de a fi cu cineva de la o varsta foarte frageda. Baietii, de obicei isi dau seama ca mai vor sa vada cum e si cu alta sau pur si implu vor sa fie singuri, sa nu mai dea nicio explicatie nimanui. Lucrurile nu erau perfecte nici acu o luna, chiar tu spui ca te insela periodic. Nu cred ca e vorba de tine sau ca relatia voastra nu mai merge ci simplul fapt ca vrea sa vada cum e si cu alta. E greu de inteles intr-un fel dar normal pe alta parte, sunteti tineri, trebuie sa experimentati, sa va traiti viata si apoi sa faceti pasul cel mare Oricum, mi se pare mult prea devreme sa va casatoriti de la varsta asta, chiar daca locuiti impreuna. Iar faptul ca esti dependenta de el...well, asta e problema ta personala si trebuie sa te descurci cu ea.

Aaa, scuza-ma Am citit gresit, ma gandeam ca acum aveti 18 si 21... my bad

atat aveam acum 8 ani cand am inceput aceasta relatie

dea_di, probabil ai dreptate, dar si eu eram tanara cand l-am cunoscut si cu toate astea eu pe el il vad pentru toata viata...
o sa incerc sa fac ceva si pentru mine, tot timpul am facut pentru el tot ce am facut, doar ca acum imi este atat de greu sa realizez ce se intampla

seeu2night
pare rau pentru ce ti se intampla...te inteleg perfect

da, a zis ca deocamdata isi asuma riscul de a ma pierde pentru totdeauna..
eu stiu ca voi aveti dreptate, asa cum are si mama si cei carora le-am mai zis...dar mi-e greu sa plec de acolo, sa merg mai departe...ma agat(aiurea) de fiecare zi...
nasol ca lucram si in acelasi loc, ca avem multi prieteni comuni...

regreta enorm ceea ce a facut pana acum , de aceea nu vrea sa ma mai faca sa trec prin ce am trecut pana acum, vrea sa vada ce e mai bine pentru el

Ultima oara a fost editat de Dana26 (2010-11-05 15:20:58)