Voi credeti in dumnezeu?-52

jeannie a scris:

se zice ca oamenii credinciosi nu au depresii. si e bine ca pot crede in ceva

cum a zis Marx, "religia este opiu pentru mase"

@ Emilia: Nu. Cred ca puterea mea, a ta, a fiecarui individ este mai mare decat orice putere 'divina' laudata pana acum pe pamantul asta. Avem puterea de a ne auto-motiva, de a ne auto-educa, ne putem asigura singuri conditiile de trai, ne putem descurca fara niciun fel de ajutor, chit ca asta ne aduce la suprafata instinctele de mamifer si ne lasa oarecum la o parte umanitatea, avem puterea de a ne stabili norme morale, scari de valori, avem puterea sa depasim evenimente tragice... nu a fost o forta divina care m-a ajutat pe mine sa suport moartea mamei mele, am fost eu, a fost personalitatea si caracterul dezvoltate de mine, nu de cine stie ce higher power. Imi place sa ma cred un om liber, un om care isi gandeste deciziile si care le ia fara sa fie privit si judecat ca o marioneta de ceva aflat 'out there'. Refuz sa fiu o oaie pe care hotaraste ciobanul cand si cat sa o plesneasca, sau ,in cazul asta, cand sa 'ii dea o palma'. Imi place sa cred ca sunt stapana pe gandurile, vorbele si faptele mele, fara sa imi dea cineva cu rigla peste degete pentru ele someday. Prefer sa cred asta si sa imi coordonez singura viata dupa cum consider eu ca trebuie.

Ultima oara a fost editat de OmniaVincitAmor (2011-08-26 16:19:32)

OmniaVincitAmor a scris:

Avem puterea de a ne auto-motiva, de a ne auto-educa, ne putem asigura singuri conditiile de trai, ne putem descurca fara niciun fel de ajutor, chit ca asta ne aduce la suprafata instinctele de mamifer si ne lasa oarecum la o parte umanitatea, avem puterea de a ne stabili norme morale, scari de valori, avem puterea sa depasim evenimente tragice... nu a fost o forta divina care m-a ajutat pe mine sa suport moartea mamei mele, am fost eu, a fost personalitatea si caracterul dezvoltate de mine, nu de cine stie ce higher power. Imi place sa ma cred un om liber, un om care isi gandeste deciziile

de multe ori nu gasesc 'puterea' de a ma da jos din pat  ; intradevar suntem responsabili pentru tot ceea ce facem, dar uneori e un pic mai complicat.

jeannie a scris:

eu vad acele jigniri ca pe o parte din niste refulari, necesare dealtfel, ce reusesc (asa pare, cel putin) sa nu iti afecteze viata ta de copil care tocmai si-a pierdut mama. de unde ai atata putere psihica? e bine ca o ai si asta o sa te ajute foarte mult in general.
cei care va simtiti jigniti, intelegi si voi ca vorbeste din prisma afectarii psihice - nu ai cum sa nu fii afectat dupa moarte cuiva drag - desi pare ca supravietuieste admirabil evenimentului.

asta asa e, chiar am zis ca daca o ajuta sa se descarce, sa injure ..
pana la urma si eu la nervi as putea sa ma iau de rockeri, de motociclisti sau de taximetristi asa ca nu ii am eu la inima..
si gata ca sunt f 

Ultima oara a fost editat de ioana_4 (2011-08-26 16:36:38)

prea mult tam-tam se face ?n juru' acestei ?ntrebări. nu e singuru' forum ?n care userii aduc fel şi fel de argumente pentru "există sau nu dumnezeu?", "rai şi iad?", "apocalipsa?", "Iisus Hristos?". ?n fond, oamenii uită ceva esenţial şi anume să facă bine. c-atunci c?nd mergem pe stradă şi ne trage un copil orfan de m?necă pentru un bănuţ, rareori scoatem ceva mărunţiş din portofel. şi nu, nu pentru a avea o "viaţă de apoi" liniştită; aşa cum zicea şi Einstein: dacă oamenii sunt buni doar de frica unei pedepse sau ?n speranţa unei răsplate, atunci, suntem ?ntr-adevar o adunatură jalnică!

profa de logică ne-a arătat că da, există un dumnezeu. eu exist pentru că au existat mama şi tata, la r?ndul lor există datorită bunicilor... si tot aşa p?nă se ajunge la un capăt. ideea e că tre' să fi fost un punct de plecare-dumnezeu. acu' el diferă de la persoană la persoană. pentru unii e doar icoana aia pe care trebuie să o pupe la biserică, pentru alţii ceva gen justiţia divină.

eu, un lucru ştiu sigur: există bine şi rău! e nevoie doar să arunc o privire ?n jurul meu să-mi dau seama de asta.

Ultima oara a fost editat de Diananaid (2011-08-26 18:24:02)

Astea sunt chestii minore. Cand am fost saptamana trecuta la mormantul mamei, am pus o tigara pe marginea mormantului, margine plata si frumoasa, vantul nu batea, nu era nimic dubios, doar o zi torida si atat. In timp ce imi fumam eu linistita tigara mea iar cea de jos ardea singurica dupa ce o aprinsesem eu, sub mirata mea privire tigara s-a rostogolit frumos si a picat cu filtrul in pamant. Nici daca o aranjam eu in pamant nu statea asa bine. Si repet, vantul nu batea. Daca as fi o persoana religioasa, as spune ca e o minune, ca spiritul mamei mele era fericit ca i-am dat o tigara - si da, daca mama s-ar scula din morti, primele lucruri pe care le-ar cere ar fi o tigara si o ceasca de cafea - dar in conditiile in care eu nu cred in divinitati si minuni, o consider doar o coincidenta oarecum amuzanta, pentru ca a fost al naibii de amuzant ca singurul fenomen 'paranormal' de la un mormant in cimitir sa implice o tigara, ceva atat de ... mundan si deloc spiritual. Putem sa vedem minuni oriunde si putem sa nu le vedem... Depinde doar de definitia fiecaruia pentru cuvantul 'minune'. Mie mi se pare o minune cand un om sarac imparte din putinul lui cu altcineva, mi se pare o minune cand o familie adopta un copil si il iubesc si il cresc ca si cum ar fi al lor desi nu este, deci da, se poate spune ca eu cred in minuni... dupa propria mea definitie pentru 'minune'. Astea mi se par minuni care ne ajuta cu ceva si ne imbogatesc dpdv moral mai mult decat un fenomen de condens pe o icoana sau decat un buzunar de seva in lemnul din care e facuta icoana, buzunar care de la uzura treptata a lemnului isi croieste drum spre suprafata si da impresia de lacrimi. In umila mea opinie, oamenii ar trebui sa aprecieze mai mult lucrurile marunte dar minunate din jurul lor in loc sa astepte miracole care nu se stie sigur daca vor avea loc...Cred ca detaliile minunate din jurul nostru ne ajuta sa vedem lucrurile din alta perspectiva si, de ce nu, sa devenim oameni mai buni. In orice religie si in orice scara de valori, in general asta e scopul: sa te imbunatatesti pe tine ca om, si e mult mai usor prin lucruri marunte si la indemana.

Ultima oara a fost editat de OmniaVincitAmor (2011-08-26 22:15:11)

Oamenii nu dispar pur si simplu... fiecare corp din universul asta are o energie, asa cum toate obiectele au memorie - se invata asta la psihologie, probabil studentii/licentiatii stiu despre ce vorbesc - iar orice fiinta moarta lasa in urma ceea ce, in termeni fizici, se cheama energie reziduala. Deci, chit ca nu cred ca exista vreun Rai in care sa se fi dus mama, stiu ca a ramas ceva in urma ei si ca nu a disparut just like that. Bine, nu cred ca vreun popa va pomeni vreodata la slujba de energia reziduala...

Oh, nu faceam referire la persoana, dar ai adus in discutie un subiect mult dezbatut de oameni religiosi. Crede-ma ca se gasesc persoane care sa creada la modul serios in icoane plangatoare s.a. 

Da, stiuuu, exista explicatii logico-stiintifice pentru toate, cum e cea cu condensul, daca vrei sa cauti. Si mai sunt si altele. Faptul ca nu le cunosc eu sau tu sau X sau Y, nu inseamna ca nu exista. E treaba oamenilor de stiinta sa le afle. Sau a cercetatorilor britanici